Acordul ar putea produce pierderi domeniilor în care România concurează direct cu exportatorii americani
România este cotată cu 4 pe o scară de la 0 la 10 care măsoară beneficiile potențiale pentru cele 28 de state ale Uniunii Europene, în urma aplicării Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), care este în curs de negociere între SUA și Comisia Europeană.
Raportul este realizat de cercetătorii de la European Council on Foreign Relations (ECFR), un think-tank pan-european, cu sediul la Londra.
Scopul TTIP, de tip economic și strategic, este să faciliteze creșterea economică prin schimburi comerciale și investiții între cele mai importante spații economice ale lumii – SUA și UE și să oprească declinul lumii occidentale.
Negocierile se poartă pe temele: bariere tarifare și ne-tarifare, concurență, proprietate intelectuală, protecția investitorilor în raport cu statele (ISDS) etc. Principalele mize ale României sunt accesul la piața SUA, posibilitatea de a importa resurse energetice și consolidarea parteneriatului strategic.
Raportul ECFR arată că Estonia ar fi cea mai avantajată, cu un scor de 10, iar pe ultimele trei locuri sunt Letonia (scor 3), Luxemburg și Slovenia (2).
Indicatorii de pe coloane sunt explicați astfel, de la stânga la dreapta:
Exports to US as share of total exports – Proporția exporturilor către SUA în total exporturi
Exports to US as share of GDP – Proporția exporturilor către SUA în PIB
Exports to substitutionality (S) – Indicator care arată în ce măsură exporturile unui stat membru se suprapun cu exporturile SUA. Valoarea 1 arată că un stat membru UE exportă către partenerii săi din UE exact aceleași produse și servicii pe care SUA le exportă, astfel încât ar suferi efecte nocive, prin creșterea concurenței. Valoarea 0 arată lipsa oricărei suprapuneri, deci fără efecte negative.
Trade complementarity (C) – indicele arată în ce măsură structura exporturilor unui stat se suprapune pe structura de importuri a SUA. Valoarea 1 indică o complementaritate perfectă. Valoarea 0 indică lipsa oricărei suprapuneri. Astfel, un indice cât mai apropiat de 1 face ca TTIP să aibă beneficii potențiale mari.
Summary measure – Un indice ponderat între S și C, reflectă oportunitățile de export și presiunile asupra acestor exporturi. Sunt avantajate statele care au un indice pozitiv.
Trade-weighted average – indice care măsoară valoarea medie a barierelor tarifare pentru primele 10 categrii exportate de statul respectiv către SUA. Cu cât indicele este mai mare, cu atât beneficiile sunt mai mari prin eliminarea tuturor barierelor tarifare.
Overall score – un indicator care reflectă toți parametrii anteriori, în termeni relativi: un număr mai mare de puncte reflectă un potențial mai mare de a beneficia în urma TTIP, în comparație cu celelate state.
România are un indice pozitiv (0,04) la Summary measure, însă stă prost la celelalte capitole – ponderile exporturilor către SUA și valoarea medie a tariflor din prezent.
Experții ECFR arată că impactul economic al TTIP va fi mai puțin spectaculos decât îl prognozează politicienii, iar efectele vor fi neuniforme în interiorul UE.
Analiza despre impactul asupra statelor membre a adus următoarele concluzii:
- Impactul asupra statelor membre va fi diferit. Comisia Europeană negociază în numele a 28 de state membre, care au economii cu structuri diferite. Unele vor câștiga cu TTIP, alte vor pierde piețe de export. Cele 28 de state formează deja o piață unică și beneficiază de acces preferențial la piețe, în mod reciproc. Formarea unei piețe libere UE-SUA va însemna și că unele companii europene vor pierde avantajul competitiv față de companii americane pe piețe din interiorul UE. De exemplu, dacă tarifele pe importurile de textile din SUA ar fi eliminate, producătorii de textile din România ar înfrunta o concurență mai mare pe piața Germaniei din partea concurenților americani.
- Impactul TTIP va fi diferit și în funcție de domeniu. Studiile arată că domeniul industrial va fi profita cel mai mult în UE. Campion va fi sectorul auto, care este mai competitiv decât cel din SUA și care va beneficia de creșterea exporturilor. Alte sectoare care vor înregistra creșteri sunt chimicale, cosmetice, farma, lemn și hârtie. Din cauza reducerilor de tarife, vor înregistra scăderi mașinile electrice domeniul aerospațial. Sectoarele în care Europa are tradiții vor avea beneficii.
- Taxele medii pe produsele agricole sunt mai mari acum decât cele pe produse industriale, în plus există și barierele netarifare. O prognoză arată că, prin aplicarea TTIP, exporturile agricole ale SUA către UE vor crește cu 116%, iar exporturile UE către SUA – cu 56%. Comerțul intra-UE va scădea cu 2,1%, iar valoarea adăugată a sectorului agricol din UE va scădea cu 0,5%. Oportunitățile de export pentru UE sunt produsele lactate, produsele procesate – inclusiv vinuri și tării, zahăr și biodiesel. Presiuni cu efecte nocive vor apărea în urma exporturilor SUA de carne de vită, etanol, carne de pasăre și cereale.
- Impactul TTIP asupra statelor membre va depinde și de importanța IMM-urilor în economiile lor. Acordurile comerciale au impacturi diferite asupra companiilor și în funcție de dimensiunile lor. Acordurile care presupun reducerea tarifelor avantajează de obicei companiile mari. IMM-urile nu au departamente specializate în reguli de origine, astfel încât continuă să exporte conform regulilor anterioare. TTIP va avea un capitol special dedicat pentru IMM, însă studiile arată că tot firmele mari vor profita cel mai mult. IMM-urile au capacități și experiență limitate în ceea ce privește regulile și înregistrările din alte jurisdicții, astfel încât ar obține avantaje mari prin eliminarea barierelor ne-tarifare.
- Un alt parametru important este structura economiilor și, în special, gradul de protecție care se aplică acum asupra unor categorii. În mod specific, statele membre care sunt specializate în exporturi care au acum bariere tarifare mari vor avea beneficii mai mari. De exemplu, tarifele asupra celor mai exportate produse ale Bulgariei, în special tutunul, sunt de 10% în medie, iar în cazul Luxemburgului – 0,28%.
- Statele care în prezent exportă mai mult către SUA vor beneficia mai mult (Irlanda, Marea Britanie).
- Unele state mici precum Estonia, Danemarca și Portugalia sunt bine poziționate pentru a câștiga din TTIP, urmate de statele mari – în mod tradițional beneficiare. Studiile macroeconomice arată că Germania și Marea Britanie – care insistă cel mai mult pentru TTIP – vor avea un aport suplimentar anual de 0,4% la PIB până în 2025, de două ori mai mult față de prognoza pentru Franța sau pentru unele state membre noi.
Harta câștigătorilor și pierzătorilor
Vlad Bârleanu
Emanuel Stan