România este pe ultimul loc în clasamentul celor 28 de state, conform Indexului privind economia și societatea digitală din 2016, a anunțat joi Comisia Europeană.
Indexul analizează piața unică digitală pentru Europa și măsoară domenii cum ar fi conectivitatea și competențele digitale, precum și serviciile publice.
Raportul despre UE28 arată că statele au făcut progrese față de anul trecut, când Comisia a lansat Strategia privind piața unică digitală pentru Europa.
Sunt necesare măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a elimina obstacolele care împiedică statele membre ale UE să valorifice la maximum oportunitățile oferite de sectorul digital, potrivit unui comunicat al Comisiei.
”Din ce în ce mai multe persoane, întreprinderi și servicii publice trec la tehnologia digitală. Totuși, prea multe dintre acestea continuă să întâmpine probleme precum lipsa accesului la internet de mare viteză sau a serviciilor de guvernare electronică transfrontaliere, precum și dificultăți legate de cumpărarea și vânzarea dintr-o țară în alta. Trebuie să remediem această situație. Strategia privind piața unică digitală pentru Europa vizează tocmai acest lucru. Primele propuneri din cadrul strategiei vor stimula comerțul electronic și conectivitatea. Toate propunerile noastre vor fi prezentate în cursul acestui an și încurajez statele membre ale UE să le susțină cât mai rapid posibil. Aceste propuneri vor contribui la îmbunătățirea performanțelor lor în domeniul digital și la impulsionarea economiilor lor”. a declarat Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei și comisar responsabil cu piața unică digital.
Situația României:
România are un punctaj global de 0,35 și se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE. Față de anul trecut, un procent mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării. Utilizarea internetului a crescut, în principal datorită unei mai mari participări în cadrul rețelelor sociale.
Pe de altă parte, întreprinderile din România ar trebui să exploateze mai bine avantajele oferite de rețelele de socializare, de comerțul online și de aplicațiile de tip cloud. Ponderea utilizatorilor care interacționează cu autoritățile publice a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE.
România face parte din grupul țărilor aflate într-o fază de recuperare a decalajelor, deoarece, cu toate că încă înregistrează rezultate mai slabe decât cele din UE în ansamblu, s-a dezvoltat rapid în ultimul an și a ajuns mai aproape de media UE.
Principalele constatări ale Indexului privind economia și societatea digitală (DESI):
- UE face progrese, dar într-un ritm lent: UE în ansamblu a obținut un punctaj de 0,52 din 1, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de punctajul de 0,5 obținut anul trecut. Punctajul a crescut pentru toate țările din UE, în afară de Suedia.
- Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Finlanda continuă să se afle în fruntea clasamentului DESI.
- Olanda, Estonia, Germania, Malta, Austria și Portugalia au înregistrat cele mai rapide progrese, câștigând avans. Mai multe informații privind performanțele fiecărei țări se găsesc în profilurile de țară și în această fișă informativă.
- Acțiuni necesare pentru a urca în topul mondial: Pentru prima dată, Comisia realizează, de asemenea, o comparație între UE și unele dintre cele mai digitalizate țări din lume (Japonia, SUA și Coreea de Sud). În timp ce raportul complet privind un nou Index privind performanțele digitale vor fi disponibile la jumătatea lunii martie 2016, rezultatele preliminare indică faptul că cele mai performante țări din UE sunt, de asemenea, pe primele locuri din lume în ceea ce privește domeniul digital. Cu toate acestea, UE în ansamblu trebuie să facă progrese considerabile pentru a deveni un lider pe plan mondial.
- O conectivitate mai bună, dar insuficientă pe termen lung: 71 % dintre gospodăriile din Europa au acces la bandă largă de mare viteză (cel puțin 30 Mbps), față de un procent de 62% anul trecut. UE este pe calea cea bună pentru a atinge o acoperire completă până în 2020. Numărul abonamentelor la servicii mobile în bandă largă este în creștere rapidă, trecând de la 64 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane în 2014 la 75 de abonamente în prezent. UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii viitoare și să ofere rețele de comunicații de nouă generație (5G). În acest scop, Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului, o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, care va aborda provocările de natură tehnologică și comercială.
- Competențele digitale trebuie îmbunătățite: În timp ce numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) a crescut ușor în UE, aproape o jumătate dintre europeni (45 %) nu au competențe digitale de bază (utilizarea unei adrese de e-mail sau a aplicațiilor de editare ori instalarea de noi dispozitive). Comisia va aborda tema competențelor și a formării în domeniul digital în cadrul Agendei UE privind competențele, care va fi lansată în cursul acestui an.
- Comerțul electronic, o oportunitate neexploatată de către micile întreprinderi: 65% dintre utilizatorii de internet din UE fac cumpărături online, însă numai 16% dintre IMM-uri vând online, iar mai puțin de jumătate dintre acestea vând online la nivel transfrontalier (7,5%). Pentru a aborda această problemă, Comisia a prezentat în decembrie propuneri privind contractele digitale (comunicat de presă), în scopul de a proteja mai bine consumatorii care fac cumpărături online și de a ajuta întreprinderile să își dezvolte vânzările online. În luna mai, Comisia va prezenta un pachet legislativ care va oferi un nou impuls comerțului electronic. Pachetul va include măsuri care vor combate geoblocarea nejustificată, vor îmbunătăți transparența piețelor de coletărie transfrontaliere și vor asigura o mai bună aplicare a normelor UE în materie de protecție a consumatorilor în context transfrontalier.
- Numărul serviciilor publice online a crescut, dar acestea sunt insuficient utilizate: Indicatorii arată că administrațiile publice oferă o gamă mai largă de servicii online (permițând cetățenilor să le comunice prin internet informații privind schimbarea domiciliului, nașterea unui copil sau alte evenimente importante). Cu toate acestea, numărul utilizatorilor de internet care interacționează online cu administrația lor rămâne constant (32%).
V.B.