De sâmbătă, 3 noiembrie, ia startul campania naţională de plantare ”Împădurim România!” iniţiată de Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Campania își propune împădurirea mai multor suprafeţe de teren din majoritatea judeţelor. Vor fi plantaţi în total peste 26 de milioane de puieţi.
Plantările vor începe în comuna Şotânga, din judeţul Dâmboviţa, o zonă extrem de vulnerabilă din cauza celor 100 de hectare de terenuri degradate. Acţiunea ‘Împădurim România!’ se va desfăşura pe tot parcursul lunii noiembrie. Proiectul a apărut ca urmare a dispariţiei galopante a pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale, aridizărilor şi deşertificărilor, precizează MMP.
Potrivit sursei citate, această situaţie are, de cele mai multe ori, efecte devastatoare asupra comunităţilor locale şi a infrastructurii. Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.
Conform specialiștilor, dacă în secolul XIX procentul de împădurire încă mai era de 80%, la acest raport a scăyut la 27%. După procentul de împădurire, cele mai despădurite zone sunt: Câmpia de vest (3,2%), Câmpia Bărăganului (3,5%), Câmpia Moldovei (4,1%), Câmpia Olteniei (5,3%), Câmpia Transilvaniei (6,8%).
Studiile arată schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a culturilor accelerează fenomenul deşertificării.
Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde unul dintre factorii determinanți ai fenomenului deşertificării este solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit, din aceleași motive, aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).(S.S.)