Nivelul de detectare a fraudelor este foarte scăzut în România. „Este ciudat că deschidem o investigație în Italia sau în Germania și vedem că se întâmplă ceva în România. Bineînțeles că noi imediat anunțăm colegii din România, dar mă întreb cum de autoritățile din România nu văd că se întâmplă ceva acolo”, a spus procurorul șef EPPO, Laura Codruța Kovesi.
Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Kovesi a vorbit despre bilanțul pe 2023 al parchetului european, despre principalele vulnerabilități pentru bugetul UE, dar și despre felul în care România se vulnerabilizează în fața fraudei.
Modificarea legislativă care nu pedepsește evaziunea până la un milion de euro dacă prejudiciul este acoperit este foarte periculoasă nu numai pentru că încurajează acest tip de fapte, ci și pentru că nu mai are nimeni un control jurisdicțional asupra a ceea ce se întâmplă cât timp angajații administrației financiare aplică direct clauza de nepedepsire, arată Laura Codruța Kovesi.
În plus, nivelul de detectare a fraudelor este foarte scăzut în România: „este ciudat că deschidem o investigație în Italia sau în Germania și vedem că se întâmplă ceva în România. Bineînțeles că noi imediat anunțăm colegii din România, dar mă întreb cum de autoritățile din România nu văd că se întâmplă ceva acolo”.
Întrebată care au fost marile vulnerabilități pentru banul public european în 2023, Kovesi a spus: „Trei am constatat în activitatea noastră. Prima: crima organizată devine din ce în ce mai puternică prin fraudarea bugetului UE. Prejudiciul estimat în cauzele pe care noi le-am investigat a fost de peste 19 miliarde de euro, din care 59% legat de fraudă cu TVA, ce implică de cele mai multe ori organizații criminale sofisticate și este aproape imposibil de descoperit dintr-o perspectivă națională.
A doua vulnerabilitate: fraudatorii vizează noi linii de finanțare și aici mă refer exclusiv la finanțarea din fondurile Next Generation UE, fondurile PNRR, cum sunt cunoscute în România. Până la sfârșitul anului trecut, am deschis peste 206 investigații legate de primele proiecte de finanțare Next Generation UE, cu un prejudiciu estimat la peste 1,8 miliarde de euro.
Ceea ce înseamnă că 15% din toate cauzele de fraudă care implică fonduri ale UE reprezintă acest tip de investigații. Cam 20% din daunele estimate s-au creat în cadrul acestor fonduri.
Am identificat că în spatele acestor fraude, în marea majoritate se află grupuri criminale organizate, iar modul lor de operare este unul foarte complex.
Ei creează un număr mare de companii false, de operatori economici fictivi, recrutează diverse persoane și lideri profesioniști, coordonează prezentarea documentelor contabile și legale, proiectând cu atenție declarațiile false și documentele falsificate.
De cele mai multe ori vedem, spre exemplu, că avem un fel de copy-paste al tipologiilor folosite și în spatele acestora este întotdeauna un singur centru operațional de unde frauda este coordonată și sunt pregătite documentele, iar aceeași experți sau contabili profesioniști oferă serviciile tuturor subiecților implicați.
Clar că numărul cauzelor care implică fonduri din Next Generation va crește pentru că în acest an banii vor fi trimiși statelor membre, deci fraudele se comit acum și în viitorul apropiat.
A treia vulnerabilitate pe care noi am identificat-o este modul de abordare a acestui tip de criminalitate. Am observat că frauda cu TVA, spre exemplu, și criminalitatea financiară au fost considerate o criminalitate de nișă. Dar ceea ce noi am descoperit în cei 3 ani de EPPO este că frauda cu TVA nu este o criminalitate de nișă, ci o afacere de bază pentru crima organizată”
Referitor la banii care rezultă din criminalizate organizată financiară prin fraudarea banilor europeni, care ar fi legați de alte tipuri de crimă organizată, trafic de droguri, de persoane, Koves a precizat că aceste două lumi nu sunt separate.
„Ceea ce vedem în anchetele noastre e că aceste două lumi nu sunt separate, deși convingerea aceasta era, că lumea criminalilor care fac contrabandă cu droguri sau trafic de persoane e într-o parte, și lumea criminalilor gulere albe, care corup sau spală bani, e în altă parte. Crima organizată gravă nu poate să existe fără crima financiară.
În investigațiile noastre vedem de cele mai multe ori că operațiunile complexe de fraudă, în special în domeniul TVA, sunt finanțate cu bani obținuți din alte activități infracționale. Vedem că aceleași grupuri criminale, același operator, dacă pot să-i spun așa, spală banii din frauda cu TVA, dar și banii care provin din trafic cu droguri sau trafic de persoane sau criminalitate informatică.
Am observat în ultima perioadă o reorientare a grupurilor mafiote spre criminalitatea financiară. Pentru că este mult mai simplu și mai sigur să comiți o fraudă cu TVA decât un trafic de droguri. Dacă ai comis trafic de droguri, pedeapsa este mult mai mare.
În ultima perioadă de timp, toate statele consideră traficul de droguri și combaterea lui o prioritate. Alocă toate resursele acolo și ignoră faptul că și criminalitatea economico-financiară are un efect destul de grav în societate. Și atunci membrii grupărilor criminale cred că frauda cu TVA este un sector curat, nu riști nimic, trebuie doar să găsești un contabil, un avocat bun, cineva care să știe să vorbească și poți să câștigi bani mulți.
În ultima perioadă, împreună cu frauda cu fonduri europene, frauda cu TVA a devenit cea mai mare afacere a mai multor grupuri de criminalitate organizată. Este o industrie a crimei organizate care, din păcate, este tolerată.
Frauda cu TVA este tolerată, iar acest lucru este intolerabil. Ne pasă de oamenii uciși de droguri, dar tolerăm frauda cu TVA. Nu există două lumi separate și crimă organizată gravă nu poate exista fără infracțiuni financiare”, a precizat Kovesi.
Ea a menționat că în fața acestei acestor realități e nevoie de o nouă strategie.
„În fiecare an, conform evaluărilor și estimărilor făcute de Europol, Europa pierde 50 de miliarde de euro numai din fraudă cu TVA. Asta înseamnă că grupurile organizate din spatele acestei mari afaceri devin tot mai puternice, au o putere financiară tot mai mare.
Și aceste grupuri organizate nu mai sunt naționale. În cel puțin unul dintre cazurile noastre au fost implicate persoane de pe teritoriul absolut tuturor statelor UE.
Aceste grupuri sunt foarte flexibile, își creează propriile lor sisteme de comunicare, își creează propriile lor platforme online unde pot să vândă bunurile și să fie în siguranță atunci când cineva vrea să verifice toate aceste tranzacții. Și vă dați seama că ele dețin în timp o mare putere financiară. Nu putem să concurăm cu acest lucru.
Unul dintre marile avantaje ale grupurilor infracționale organizate serioase față de autoritățile de drept și judiciare sunt banii. Noi nu putem avea fonduri nelimitate cum au ei. De aceea, strategia noastră ar trebui să fie aceea de a le paraliza capacitatea financiară.
Potrivit unei evaluări făcute de Europol se estimează că valoarea activelor pe care forțele de ordine reușesc să le ia din mâinile rețelelor criminale din UE rămâne undeva sub 2% din veniturile anuale. Deci practic ele realizează un profit de 98%, iar dacă acest lucru este adevărat, trebuie în mod clar să ne gândim la prioritățile noastre și la următorul curs de acțiune.
Noi, la EPPO, am trecut de la motto-ul lui Giovani Falcone „urmărește banii” la „concentrează-te pe bani și ia-le banii”. Asta este posibil și asta este ceea ce facem noi în EPPO. Având acest sistem de birou unic cu care acționăm în 22 de state membre fără nicio frontieră, putem ajuta și statele membre să recupereze mai mulți bani și să reducă toate aceste deficite de TVA care există”, a explicat aceasta, potrivit sursei citate.
Referitor la bugetul solicitat, mai mare cu 8 milioane de euro, până spre 80 de milioane de euro, șefa EPPO a precizat: „Anul trecut am avut un buget în jur de 70 de milioane de euro pentru în jur de 140 de procurori, 42 de birouri în 22 de state membre. La începutul anului, Polonia și Suedia și-au anunțat intenția de a adera la EPPO, deci și resursele noastre trebuie să fie adaptate.
Intrarea Poloniei și a Suediei înseamnă nu doar procurori, ci și că noi trebuie să reașezăm și să reorganizăm activitatea la nivel central, în sistemul nostru cu camere permanente. Și nivelul dosarelor o să fie unul mult mai mare. De aceea am cerut 7,9 milioane de euro în plus”
48 de condamnări și doar 5 achitări
„Am avut anul trecut 195 de trimiteri în judecată – rechizitorii și proceduri de recunoaștere a vinovăției. 48 dintre dosare au fost judecate definitiv, pentru că în unele state membre legislația este mult mai flexibilă și procesele sunt mult mai scurte decât eram noi obișnuiți.
Da, avem cinci achitări. Una în Grecia, unde avem o legislație aparte: dacă persoanele care sunt trimise în judecată plătesc prejudiciile, ele sunt achitate, așa se numește. Iar în Italia au fost dosare legate de subvenții în agricultură, în care au fost interpretate diferit probele cu privire la intenția persoanelor de a frauda fondurile europene”
Întrebată despre modificarea legislativă din România, pe care a criticat-o sever la momentul în care a fost adoptată- în cazul evaziunii fiscale de până la 1.000.000 euro să nu existe pedeapsa dacă prejudiciul este acoperit și care sunt riscurile pe care le vede pentru România și pentru banul public european, Kovesi a subliniat că principalul efect este că se diminuează nivelul de protecție al bugetului național și al bugetului UE. Din start, banii cetățenilor nu mai sunt atât de bine protejați.
„Această modificare are un impact direct și asupra activității EPPO. Este adevărat că noi suntem competenți atunci când avem o pagubă de 10 milioane de euro, dar dacă un infractor comite o infracțiune de fraudă cu TVA și are un prejudiciu cauzat de, să spunem, 100 de milioane de euro, dar, el este prins la ultima parte a activității și se constată că trebuie să plătească 1.000.000 euro, îl plătește și rămâne cu 99 de milioane de euro, profit ilegal.
Problema cea mai mare pe care noi am văzut-o la această legislație și diferența, spre exemplu, față de Grecia – unde am criticat această lege și am sesizat deja CE în acest sens – este că acolo judecătorul constată că prejudiciul a fost achitat și persoana este, implicit, absolvită de răspundere.
Dar în acest proiect din România, organele competente care descoperă infracțiune nu mai sesizează organele de urmărire penală. Deci nu mai are nimeni un control asupra a ceea ce se întâmplă.
Inspectorul financiar sau fiscal constată că s-a comis această fraudă, în câteva zile se plătește prejudiciul și gata, închide tot dosarul, nu mai ajunge la Parchet, nu mai face nimeni cercetare. Clauza de nepedepsire se aplică direct de angajații administrației financiare, fără niciun control jurisdicțional.
Acum, toate instituțiile financiare sunt obligate să trimită aceste sesizări la Parchet. Se face o anchetă de către poliție sau de către parchet, se de o soluție care poate fi contestată, ajunge pe masa unui judecător care verifică dacă este legală sau nu, ceea ce dispare în acest în acest proiect de lege, la fel ca efectul preventiv al pedepsei.
Dacă tu știi că poți să faci orice și nu vei fi pedepsit, în cel mai rău caz, ți se cere să dai banii înapoi, cu siguranță că vei fi încurajat să faci aceste lucruri.
Ceea ce ni se pare nouă destul de grav, în special când vorbim de România, pe lângă faptul că această protecție va fi mult diminuată, este și modul de detectare a infracțiunilor, care este foarte de jos, și frauda cu TVA, care, din păcate, nu este descoperită în România.
În foarte multe dintre dosarele noastre care privesc fraudă cu TVA și faptele au fost comise pe teritoriul mai multor state, o să vedeți că se regăsește și România. Pentru că avem un foarte număr mare de companii fictive care funcționează în România, companii care au fost create doar cu scopul de a frauda atunci când se fac tranzacții care implică TVA.
Avem chiar și platforme online constituite, avem grupuri organizate care își creează propriile lor criptomonede și fac diferite speculații pentru a realiza profit. Și acestea se regăsesc și pe teritoriul României. Vedem în dosarele noastre foarte multe conexiuni cu România.
Pe de altă parte, dacă ne uităm în ultimul raport al CE privind deficitul de TVA, România are unul din cele mai mari deficite de TVA, poate chiar cel mai mare, 37%, aproape dublu față de alte state membre. Iar acest deficit de TVA nu se poate explica altfel decât printr-un foarte mare nivel al fraudei.
Când tu ai un nivel atât de mare de fraudă cu TVA, ai un nivel de detectare foarte redus, mai vii și cu o dispoziție legală care încurajează oamenii să comită această infracțiune…
Într-una dintre operațiunile cele mai mari pe care noi le-am avut, în care au fost implicate 9.000 de companii, 600 de persoane și activitatea s-a produs în 37 de țări, a fost constituit un grup organizat infracțional a cărui principală activitate a fost să ofere consultanță:
Unde este cel mai bine să-ți stabilești sediu și să rămâi nedetectat? Unde este cel mai bine să înființezi câteva companii, pentru că nimeni nu le verifică? Unde este cel mai bine să desfășori activități pentru că nu ești deranjat de absolut nimeni și plătești taxele la minim? În care stat membru este cel mai bine să plătești taxele?
Noi vedem toate aceste lucruri și din păcate, conexiunile cu România sunt destul de mari, pentru că sunt foarte multe companii fie românești implicate, fie companii înregistrate în alte state membre, dar care desfășoară activități pe teritoriul României.
Cumva este ciudat că deschidem o investigație în Italia sau în Germania și vedem că se întâmplă ceva în România. Bineînțeles că noi imediat anunțăm colegii din România, dar mă întreb cum de autoritățile din România nu văd că se întâmplă ceva acolo”, a subliniat Kovesi.
Adina Bucur Silav