România a urcat nouă poziţii din 2011 până în 2012 în clasamentul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei, care include 176 de state, a declarat miercuri directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar.
Potrivit acestuia, în anul 2011, România ocupa poziţia 75 în clasament, având un punctaj de 3,6, şi fiind în urma unor ţări precum Polonia (5,5), Rwanda (5,0), Tunisia (3,8) şi Brazilia (3,8). În anul 2012, însă, România a urcat pe poziţia 66 din clasament, reuşind să obţină un scor de 44 de puncte. În clasament, 44 de puncte au mai obţinut şi Kuwait şi Arabia Saudită.
Pe primele poziţii ale clasamentului IPC s-au poziţionat Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă (cu un punctaj de 90 puncte), iar pe ultimele poziţii ale clasamentului – Somalia, Coreea de Nord şi Afganistan (cu un punctaj de 8 puncte).
În cadrul Uniunii Europene, România se află pe poziția 24, fiind devansată doar de Italia, locul 72 în clasamentul general, Bulgaria, locul 75, și de Grecia, pe poziția 94.
Victor Alistar a precizat, într-o conferinţă de presă, că în anul 2012, spre deosebire de anii trecuţi, s-a schimbat sistemul de evaluare a indicelui, în sensul că evaluarea porneşte de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat), în timp ce analizele IPC anterioare erau realizate pe baza un sistem de evaluare care mergea până la 10 (foarte curat).
Concluzia generală evidenţiată în urma analizei din 2012 care a fost realizată pentru 176 de ţări este aceea că două treimi dintre aceste ţări au obţinut un scor mai mic de 50 de puncte, ceea ce arată faptul că „instituţiile publice trebuie să fie mai transparente şi oficialii mai responsabili”.
Potrivit lui Alistar, există o strânsă legătură între nivelul de corupţie crescut şi sărăcia populaţiei sau lipsa democraţiei.
Întrebat ce anume a favorizat urcarea ţării noastre în clasamentul IPC, Victor Alistar a spus că mesajul pozitiv pe care l-a transmis în mediul internaţional s-a datorat opririi mecanismelor viciate şi crearea unui semnal pozitiv şi de încredere cu privire la capacitatea economică a României.
De asemenea, acesta a precizat că protestele de la începutul anului din România au creat un mesaj pozitiv prin faptul că societatea a creat o presiune publică.
„În general, în ţările în care cetăţenii au ieşit în stradă şi au protestat împotriva abuzului şi a corupţiei, cum este vorba de ţări din America Latină sau din Nordul Africii, indicele nu a crescut pentru că acolo s-a evidenţiat ca fiind o criză profundă de legitimitate. La noi, lucrurile au stat altfel. (…) A fost mai degrabă o răfuială decât o problemă de sistem profundă”, a explicat acesta.
Victor Alistar s-a referit şi la faptul că blocarea fondurilor europene de către Comisia Europeană a influenţat indicele IPC pentru România în sensul că aceasta nu a putut urca şi mai mult în clasament.
Potrivit acestuia, blocarea fondurilor europene a afectat România mai mult pe nivel intern fiindcă autorităţile „şi-au asumat să plătească”.
Miercuri a fost lansat, la nivel mondial, Indicele de Percepţie a Corupţiei. Pe primele poziţii ale clasamentului IPC s-au poziţionat Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă (cu un punctaj de 90 puncte), iar pe ultimele poziţii ale clasamentului – Somalia, Coreea de Nord şi Afganistan (cu un punctaj de 8 puncte). O.D.