Un grup de zece țări est-europene, printre care și România, au cerut, printr-o scrisoare, Comisiei Europene să renegocieze contractele de vaccinare împotriva coronavirusului, invocând o ofertă excesivă de doze și necesitatea de a proteja finanțele statului, a scris publicația Politico.
Scrisoarea a fost trimisă vineri seară și este adresată comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides. Polonia a condus inițiativa, iar scrisoarea a fost semnată și de Bulgaria, Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.
O serie de țări din Europa de Est și-au exprimat anterior îngrijorarea cu privire la faptul că actualele contracte de vaccinare împotriva coronavirusului, semnate în perioada de vârf a pandemiei, când UE a fost supusă unei presiuni publice intense pentru a procura vaccinuri, le-au obligat să cumpere prea multe doze, care acum nu mai sunt necesare. Comisia a asigurat până la 4,2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului, aproape de zece ori mai mult decât populația UE. Până în februarie, fuseseră livrate 1,3 miliarde.
„În ciuda semnelor că pandemia se diminuează și că s-au atins niveluri satisfăcătoare de vaccinare în întreaga UE, contractele cu producătorii de vaccinuri prevăd furnizarea unor cantități de vaccinuri care depășesc în mod semnificativ nevoile și capacitatea de absorbție a statelor membre”, se arată în scrisoara consultată de Politico.
Țările care au semnat scrisoarea susțin că vaccinurile riscă să expire nefolosite, având în vedere problemele cu care s-au confruntat donațiile de vaccinuri, ceea ce reprezintă „o risipă de resurse publice care nu poate fi explicată în mod rezonabil publicului”.
Eforturile făcute de Comisie pentru a redesena contractele pentru a eșalona mai bine livrările nu merg suficient de departe, potrivit grupului de țări din Europa de Est. Țările scriu că părțile din contracte care reglementează achizițiile de vaccinuri trebuie să fie modificate.
Scrisoarea menționează, de asemenea, problema vaccinurilor care sunt livrate aproape de data de expirare, un lucru menționat pentru prima dată de țările baltice, și solicită o cerință privind durata minimă de valabilitate.
Printre alte solicitări se numără asigurarea faptului că vaccinurile protejează împotriva celor mai recente variante aflate în circulație și posibilitatea ca Autoritatea UE pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență în domeniul sănătății să cumpere vaccinurile nefolosite pentru a crea o rezervă comună și pentru a permite, de asemenea, donațiile către restul lumii într-un mod mai coordonat.
Polonia a fost deja refuzată de Comisia Europeană. În aprilie, ministrul polonez al Sănătăţii, Adam Niedzielski, a declarat că Varşovia a informat Comisia Europeană şi Pfizer că nu va mai lua sau nu va mai plăti pentru vaccinuri împotriva COVID-19 în baza unui contract de furnizare co-negociat de UE, recunoscând că acest lucru ar declanşa un conflict juridic.
Polonia a invocat atunci clauza de forţă majoră din contractul cu Pfizer în urma războiului din Ucraina, care a declanşat un aflux de aproximativ 3 milioane de refugiaţi ucraineni în ţară.
”Nu există niciun motiv coerent pentru a invoca forţa majoră. Războiul din Ucraina nu a făcut nimic pentru a schimba nevoile de vaccinare ale Poloniei, dimpotrivă, are nevoie acum pentru a vaccina refugiaţii”, a spus însă un oficial al Comisiei Europene.
Adina Silav