Guvernul a aprobat un memorandum prin care cere Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) amânarea luării unei decizii-pilot privind România pe subiectul condițiilor din penitenciare.
„Guvernul a adoptat în luna ianuarie un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puțin luarea unei decizii-pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima țară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunța o asemenea decizie-pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească opt euro pe zi pentru fiecare zi de detenție pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an. Pentru România și dacă nu vor fi opt euro pe zi, și dacă spunem patru euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, în funcție de populația aflată în detenție, în jur de 28.000 de persoane, în funcție de pedepsele pe care le au de executat, estimările noastre sunt ca tot cam așa – în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a spus ministrul justiției, Raluca Prună, la discuțiile din Comisia de abuzuri și petiții din Camera Deputaților.
Ministrul justitiei a explicat că, în memorandum, s-a cerut CEDO îngăduința amânării pe termen limitat a unei decizii pilot în cazul României: „Ne-am adresat Curții, cerând îngăduința să nu se pronunțe încă o decizie-pilot, timp în care, în opt săptămâni, vom trimite un calendar cu măsuri exacte, măsuri la care ne putem angaja pentru îmbunătățirea situației la nivelul penitenciarelor din România”, a precizat Raluca Prună.
Printre masurile pe termen scurt avute în vedere de Ministerul Justiției se numără o mai buna acțiune managerială la nivel de penitenciar, care să prevadă și găsirea de soluții prin care condamnații să poată munci pe perioada detenției și, astfel, să își asigure o serie de beneficii care decurg de aici.
Ministrul a subliniat și importanța sistemului de probațiune si consolidarea acestuia inclusiv prin suplimentarea posturilor de consilieri de probațiune.
În opinia ministrului justiției, soluția pe termen lung ar fi refacerea infrastructurii penitenciare și construirea de noi închisori. „Însă, cred că suntem cu toții de acord că aceasta este o măsură pe termen lung, deși, dacă am avea astăzi un miliard de euro, probabil că nu o să avem cele două penitenciare mai devreme de șapte ani și, chiar dacă le-am construi, aceste două penitenciare ar însemna 2.000 de locuri. Noi avem un deficit în jur de aproape 9.000 de locuri, deci nouă ne trebuie nouă penitenciare. Aceasta este o soluție pe termen lung. Există o strategie a sistemului penitenciar dată printr-o hotărâre de guvern, prin care Guvernul României, acum un an și jumatate, s-a obligat să construiască două penitenciare”, a mai spus Prună.
Ministrul a mai adăugat că, în prezent, penitenciarele din România sunt supraaglomerate. Potrivit Ralucăi Prună, dovadă în acest sens stau numeroasele decizii îndreptate împotriva României la CEDO – 75 -, urmare a plângerilor formulate în ceea ce privește condițiile din penitenciare și cei aproximativ 460.000 de euro plătiți de statul român celor care s-au adresat Curții – reprezentând o sumă dublă față de 2014.
R.D.