-1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 6:01
No menu items!

România ar putea absorbi, în 2014, cele mai multe fonduri UE, de 6 mld. euro

spot_img

KPMG: România, pe ultimul loc la absorbția fondurilor UE în perioada 2007-2012

România ar putea absorbi în acest an fonduri europene în valoare de 6 miliarde euro, mai mult decât în toţi anii precedenţi la un loc, şi să ajungă la o rată de absorbţie de circa 60%, respectiv 80% în 2015, apreciază Marius Radu, coordonator Fonduri UE în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

„Aşteptăm ca în 2014 rata de contractare să depăşească chiar 100%. După cum ştiţi putem să depăşim 100% rată de contractare, şi pornind de la 27% anul trecut, 2014 să fie anul în care România să absoarbă mai multe fonduri decât a absorbit în toţi ceilalţi ani. Ne aşteptăm să absoarbă în jur de şase miliarde de euro, deja am văzut nişte intrări de fonduri la începutul anului de peste un miliard de euro”, a declarat Radu, citat de Mediafax.

El a arătat că există o diferenţă foarte mare între contractare şi absorbţie. Dacă contractarea a crescut foarte repede şi a ajuns în 2011-2012 la 65%, respectiv 77%, rata de absorbţie a pornit mai greu, cu 5,6%, respectiv 11,5%.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că România va trimite în mod oficial, săptămâna viitoare, Acordul de Parteneriat, iar CE are trei luni la dispoziţie pentru a-l aproba, perioadă în care se mai pot face modificări.

Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept „incoerent şi fără priorităţi clare”.

Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o „încercare aparentă” de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

Aceasta risca, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.

C.C.