O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Erik de Vrijer, se află în Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru evaluarea acordului stand-by, unul dintre scopurile declarate ale Guvernului fiind pregătirea unui nou acord. Principalele teme de discuţie vor fi evoluția economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale, privatizările, numirile de manageri privați în companiile de stat şi politica monetară. Misiunea FMI va fi însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.
România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde euro, încheiat în 2011 și programat a se încheia în martie 2013. Cele 5 miliarde nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.
Pe agenda discuțiilor se mai află creșterea salariului minim de la 700 la 800 de lei și reforma sistemului sanitar. De asemenea, Guvernul încearcă să obțină și reducerea TVA pentru pâine, în cadrul unui proiect-pilot care ar pregăti reducerea TV la alimentele de bază. Primele semnale arată că FMI nu este de acord cu acest proiect.
Unul dintre principalele scopuri ale actualului acord este consolidarea creșterii economice. Pentru 2012, creșterea PIB este estimată la 0,5%, iar pentru 2013, estimarea Guvernului este de 1,8%.
La capitolul listărilor publice de acțiuni, Guvernul are mari restanțe din 2012 – Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Tarom. Statul nu a listat la BVB decât Transelectrica. De asemenea, privatizarea operatorului ferviar CFR Marfă a fost amânată. În privința numirii managerilor privați în fruntea companiilor de stat, Guvernul s-a ținut de cuvânt doar în două situații – Tarom şi CFR Infrastructură.
Budapesta refuză austeritatea
Ungaria, în schimb, vine după o perioadă foarte tumultoasă în relația cu FMI, însă perspectivele economice negative din Europa creează premisele necesare pentru compromisuri.
Delegația FMI începe vizita la Budapesta miercuri, pentru a discuta evoluțiile macroeconomice din ultimele șase luni, potrivit publicației bbj.hu. Scopul nu este negocierea unui nou acord, ci pregătirea unui raport de țară pentru evaluarea imlementării acordului încheiat în 2008. Precedenta vizită a unei delegații FMI a fost în ianuare 2012. Disputele între Guvernul conservator al lui Viktor Orban și finanțatorii internaționali sunt publice și de notorietate.
Discuțiile despre un potențial acord cu FMI s-au desfășurat timp de peste un an, însă fără niciun progres notabil. Guvernul de la Budapesta susține că principala barieră este faptul că nu i se oferă ceea ce dorește. Mihaly Varga, ministru fără portfoliu, responsabil de negocierile cu FMI, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că Ungaria dorește un credit capabil să o ajute să se protejeze de repercusiunile crizei economice. FMI oferă un împrumut legat de condiții economice stricte. Multe dintre solicitările delegațiilor comune FMI-Comisia Europeană, cum ar fi tăierea pensiilor sau instituirea unei taxe pe proprietate nu pot intra în discuție, a declarat Varga, motivând de ce nu au continuat negocierile.
De asemenea, o altă piedică a reprezentat-o politica economică a guvernului Orban. În decembrie 2011, Orban a propus o nouă legislație care ar fi redus independența Băncii Centrale, fapt care a scandalizat creditorii internaționali și investitorii străini. De partea sa, Ungaria aduce ca argument forte o prognoză a Comisiei Europene, potrivit căreia, în 2013, deficitul bugetar va fi sub 3%.
Ca și în cazul României, principalul argument în favoarea unui acord cu FMI este transmiterea unui semnal de încredere pentru investitori, prin decizii predictibile asupra politicilor macroeconomice și structurale.
Spre diferență de România, Ungaria stă prost la evoluția PIB, adică este în recesiune. Pentru 2012, evoluția anuală a PIB este în scădere cu 1,2%, iar pentru 2013 este prognozată o creștere de doar 0,9%.
Retorica guvernului este bazată, în principal, pe argumente ce țin de politica internă. Orban încearcă să-și mențină popularitatea prin respingerea unor măsuri de austeritate cerute din exterior. La sfârșitul anului trecut, guvernul ungar a derulat o campanie media, al cărei principal mesaj a fost că termenii impuși de FMI dăunează interesului național. Acest mesaj are rezonanță, mai ales în contextul internațional cunoscut: în Grecia, Irlanda sau Portugalia, nivelul de trai scade, chiar dacă indicatorii economici se îmbunătățesc.
În plus, chiar rapoartele recente ale FMI au constatat că măsurile de austeritate aplicate într-un context de criză conduc la adâncirea recesiunii, astfel încât soluțiile ar trebui să se refere la măsuri de creștere.
Concluzia analiștilor maghiari este că un acord cu FMI nu va fi posibil decât dacă Budapesta va respecta condițiile impuse.
Situația la nivel regional
Într-o analiză recentă, agenția de rating Fitch a calculat că România are un necesar brut de finanţare de 14,9 miliarde de euro pentru acest an, care include și plățile către FMI. Defalcat, Guvernul are nevoie de 2,8 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar, 6,1 miliarde de euro pentru refinanţarea de datorii pe termen mediu şi lung, precum şi 6 miliarde de euro pentru datorii pe termen scurt. Plăţile României către FMI vor totaliza 4,8 miliarde de euro în acest an, din care doar 1 miliard de euro de către Guvern. Restul de 3,8 miliarde de euro sunt fonduri datorate FMI de către Banca Naţională a României. Suma datorată de banca centrală nu este inclusă în necesarul brut de finanţare al Guvernului.
Ca procent din PIB, necesarul brut de finanţare al României este de 10,1% din PIB. Comparativ, Polonia are nevoie de 34,2 miliarde de euro (8,1% din PIB), iar Ungaria are nevoie de 20 miliarde de euro (18,2% din PIB).
Vlad Bârleanu