1.3 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 0:08
No menu items!

Robert Cazanciuc taie pensiile magistraților corupți, la 7 ani după ce a fost martor la DNA în Dosarul „INM”

spot_img

Robert_Cazanciuc_SZ

La 7 ani după ce a dat singura sa declaraţie la DNA, în calitate de martor, în dosarul „Fraude la examenele INM”, actualul ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, a promovat legea pentru tăierea pensiilor de serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi. În timpul examenului fraudat de la Institutul Naţional al Magistraturii, Cazanciuc era la Parchetul General, dar şi membru al comisiei de examinare. El a anunţat-o pe şefa sa de atunci, Laura Codruţa Kovesi, că i s-au cerut subiectele.

În a doua jumătate a zilei de 22 noiembrie 2007, am fost contatat telefonic de către colegul meu, domnul procuror Cojocaru Eugen. Acesta mi-a solicitat o întrevedere şi, la puţin timp după acel apel telefonic, s-a prezentat la biroul meu. În anticamera biroului în care îmi desfăşor activitatea, Cojocaru Eugen mi-a dat de înţeles că ar dori să discutăm ceva, dar să ieşim din birou. Am ieşit împreună cu Cojocaru Eugen pe hol şi acolo m-a întrebat fără menajamente dacă am elaborat subiectele pentru proba scrisă ce urma să se susţină duminică

Robert Cazanciuc
declaraţie la DNA în 2007

Abia acum, după condamnarea mai multor magistraţi, Ministerul Justiţiei a avut iniţiativa de a promova legea pentru tăierea pensiilor de serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie sau „nedemne pentru profesie”.

Doar 3 dintre condamnaţii dosarului „Fraudă la examen” şi-au pierdut pensia de serviciu

Doi dintre procurorii condamnaţi pentru fraudarea examenului din 2007 au reuşit să se pensioneze în timpul anchetei DNA, aşa că rămân cu pensiile de 6.000 lei, respectiv 10.000 de lei.

În prima şedinţă de plen a Consiliului Superior al Magistraturii de după sentinţa de luni a instanţei supreme, a fost decisă excluderea din magistratură a condamnaţiilor din dosarul „Fraudă la examen”. Din lista de şase condamnaţi, doar trei au mai rămas în profesie în cei 7 ani scurşi de la începerea anchetei DNA. Pe fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă, fost preşedinte al comisiei de examinare, sentinţa de condamnare definitivă a găsit-o cu o pensie specială de 9.271 lei, în timp ce procurorul Sterian Guli, candidatul care câştigase primul loc la concursul pentru şefia Parchetului Capitalei, a renunţat la carieră tot în timpul anchetei, pentru o pensie de 6.604 lei. Pentru Eugen Cojocaru, fost procuror al Parchetului General, cel care a primit 15.000 de euro ca să-i aranjeze candidatului de la Piteşti locul de şef de parchet, CSM a blocat procedura de pensionare în 2012. Gheorghe Bucur, fost judecător la instanţa supremă şi fost membru CSM, era la data comiterii infracţiunii deja notar. În forma de acum a proiectului de lege criticat ca fiind neconstituţional, aflat deja în Senat, drept camera decizională, tăierea pensiei speciale ar putea să să aplice şi retroactiv. În cei 7 ani scurşi, funcţiile de conducere de la Parchetul Tribunalului Bucureşti şi de la Parchetul Curţii de Apel Piteşti au fost ocupate prin delegare directă de la procurorul general al României. Mihail Aldea, prim-procurorul piteştean, a devenit în acest fel campion absolut al delegărilor în Minsiterul Public. La Bucureşti, şefia parchetului a fost împărţită până acum de trei procurori. CSM nu s-a grăbit să lămurească situaţia funcţiilor blocate în acest răstimp. Până joi, plenul avea la dispoziţie doar două variante: să valideze rezultatul celui de-al doilea clasat sau să invalideze concursul în ansamblu. Doar contracandidatul de la Bucureşti ar fi putut fi repus în drepturi, însă criminalistul Dragoş Nestor a transmis CSM-ului joi o cerere de renunţare la postul câştigat.

Cristian Deliorga, lăsat să-şi termine mandatul la CSM, s-a făcut judecător

Cea mai mare controversă a acestui dosar s-a referit la implicarea în fraudarea examenului pentru şefi de parchete chiar a vicepreşedintelui de la acea vreme al CSM. Martorul Cristian Deliorga, fost vicepreşedinte al CSM, a devenit din procuror, judecător, dar au rămas, în privinţa sa, multe semne de întrebare, care pun la îndoială că DNA ar fi făcut o anchetă completă. Care sunt motivele – pe 18 octombrie 2007, notarul, judecătorul şi candidatul s-au întâlnit în restaurantul Bruxelles din Bucureşti, întâlnire filmată de DNA. După câteva zile, notarul Bucur l-a sunat pe Cristian Deliorga, aflat în deplasare de serviciu la Monaco şi transmite intermediarului concluzia:

Cerbeanu: Bine, ăla e cu Pandrea plecat pe la Monaco, da’ îi zise la telefon… Spuse că te cunoaşte, avu o reacţie, aşa, pozitivă… Când auzii că e vorba de tine…
Gheorghe: Da. Da!
Cerbeanu: Zise aşa, că la examenul psihologic n-are cu ce să te ajute, aşa că nu poate…
Gheorghe: Aha!
Cerbeanu: Da’ zise că la comisiile celelalte, cu procurorii, e… OK!

Interceptare
23 octombrie 2007

După ce Sterian Guli a câştigat la puncte în faţa criminalistului Dragoş Nestor (până atunci şef al Parchetului Tribunalului Bucureşti), candidatul a sărbătorit victoria la un restaurant, unde invitat de onoare a fost vicepreşedintele CSM Cristian Deliorga. Pe 15 decembrie 2007, cu o lună înaintea primului raport pe Justiţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Cristian Deliorga a fost audiat pe coală albă, insistând la ieşirea de la audieri că nu a avut „nicio calitate”. În 2008, el a fost scos de sub urmărirea penală prin rechizitoriu, din lipsă de probe…. Actul de acuzare se încheie cu imaginea procurorului Eugen Cojocaru de la Parchetul General care împarte în trei cei 15.000 de euro din fişet şi pleacă cu o parte la o întâlnire în oraş.  DNA nu a lămurit niciodată cu cine s-a întâlnit Cojocaru atunci, sau ce a făcut cu restul sumei, pusă în fişet.

Mihaela Chiper