Gheaţa de pe Pământ se topeşte mai rapid decât la jumătatea anilor 1990, având în vedere că schimbările climatice au făcut ca temperatura globală să crească, arată o nouă cercetare publicată luni în The Cryosphere.
Per ansamblu, începând cu jumătatea anilor 1990, este estimat că 28.000 de miliarde de tone metrice de gheaţă s-au topit din gheţari, calote glaciare şi din mările lumii. Rata de topire este acum cu 57% mai rapidă decât în urmă cu trei decenii, au precizat oamenii de ştiinţă.
„A fost surprinzător să vedem o atât de mare creştere în doar 30 de ani”, a spus co-autorul studiului Thomas Slater, glaciolog la Universitatea Leeds din Marea Britanie, citat de Reuters. „Oamenii recunosc, deşi gheaţa este departe de ei, că efectele topirii vor fi simţite de ei”.
Topirea gheţii de pe uscat – în Antarctica, Groenlanda şi munţi – a adăugat suficientă apă în Oceanul Planetar în decurs de trei decenii pentru a provoca o creştere a nivelului cu 3,5 centimetri. Gheaţa pierdută din gheţarii montani reprezintă 22% din totalul pierderii anuale înregistrate, informează News.ro.
Cât priveşte zona arctică, gheaţa din mare s-a diminuat în ultimii ani. În 2020 a fost înregistrată a doua cea mai mică extindere a gheţii marine în cei peste 40 de ani de monitorizare prin satelit. Pe măsură ce gheaţa din mare dispare, este expusă apa care absoarbe radiaţia solară şi nu o reflectă în atmosferă. Acest fenomen, cunoscut ca amplificare arctică, face ca temperaturile regionale să crească şi mai mult.
Temperatura atmosferică globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius începând cu perioada pre-industrială. Însă în zona arctică rata de încălzire a fost de peste două ori mai mare decât media ultimilor 30 de ani.
Folosindu-se de datele colectate în perioada 1994 – 2017, măsurători din teren şi simulări pe computer, echipa de cercetători britanici a calculat că lumea pierdea, în medie, 800 de miliarde de tone metrice de gheaţă pe an, în anii 1990, însă în ultimii ani, numărul a crescut la 1.200 de miliarde.
Cercetarea nu a luat în considerarea stratul de zăpadă anual, care are o reacţie puternică de albedou, şi nici gheaţa din râuri şi lacuri.