Scăderea ritmului de creștere a PIB-ului României în primul trimestru al acestui an are ca explicații inflația mare și incertitudinile în plan regional, potrivit unei analize a Băncii Transilvania.
Primele estimări ale Institutului Național de Statistică privind dinamica economiei în T1, publicate marți, au arătat o creștere a PIB cu 0,1% față de trimestrul anterior (T4 2022) și de 2,3% față de T1 2022. Acești indici arată o scădere a ritmului: în T4 2022 s-a înregistrat o creștere de 1% față de trimestrul anterior, iar în T1 2022 s-a înregistrat o creștere de 6,3% față de T1 2021. Din perspectiva an/an, PIB-ul României a crescut pentru al optulea trimestru consecutiv, dar cu o dinamică în temperare.
”Statisticile exprimă continuarea procesului de relansare economică post-pandemie la începutul anului curent, dar cu ritmuri în decelerare, pe fondul resimțirii nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste și gradului înalt de incertitudine. Considerăm că deteriorarea ritmului de creștere din economia națională – evoluție în convergență cu cea din Zona Euro, principalul partener economic – a fost determinată de nivelul ridicat al presiunilor inflaționiste și persistența incertitudinilor la un grad înalt”, se arată în analiza semnată de Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică în Banca Transilvania.
Nivelul ridicat al presiunilor inflaționiste a avut impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației. Acest fenomen s-a văzut în statistica INS la capitolul comerțului cu amănuntul, care este în relație directă cu consumul privat – principala componentă a PIB. Astfel, comerțul cu amănuntul a crescut cu 5,2% an/an în T1, în decelerare de la 5,5% an/an în T1 2022.
Tendința negativă este susținută de alte două tipuri de parametri: ajustarea producției industriale cu 3,8% an/an și scăderea investițiilor străine directe cu 10,6% an/an la 2,6 miliarde EUR în perioada ianuarie – martie 2023.
Prognoza BT pentru evoluția macroeconomică este următoarea: creșteri ale PIB cu ritmuri anuale de 2,9% în 2023, 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025.
”Scenariul este susținut de perspectivele de continuare a fluxurilor investiționale post-pandemie, pe fondul implementării programelor Uniunii Europene și nivelului accesibil al costurilor reale de finanțare. Investițiile productive ar putea crește cu dinamici anuale de 5,5% în 2023, 5,8% în 2024, respectiv 7,2% în 2025, cu impact de antrenare în economie. Pentru consumul privat – principala componentă a PIB-ului, previziunile actuale exprimă creștere cu rate anuale de 2,9% în 2023, 4,8% în 2024 și 4,8% în 2025”, se mai arată în analiza citată.
Într-un raport prezentat luni de Comisia Europeană, se prognozează o creștere a PIB în România de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024. Executivul European avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile.
În cel mai recent raport al Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena, se arată că România va crește în acest an cu 3%, adică un ritm dublu față de media celor 11 state membre UE din Europa Centrală și de Sud-Est. Indicele de creștere PIB se va accelera la 4% în 2024 și la 4,3% în 2025 – cel mai mare ritm din regiune.
Vlad Bârleanu