2 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024 - 12:34
No menu items!

Revolta magistraților față de MCV ajunge în presa internațională

spot_img

Prestigioasa publicație EUReporter.co a prezentat, luni, scrisoarea de protest a AMR și APR adresată miniștrilor de Justiție din UE, portalul evidențiind presiunile politice la care este supusă România din partea Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

EU Reporter amintește și contextul în care apare acest document de protest, context marcat pe de o parte de demersurile prim-ministrului Viorica Dancila, iar pe de altă parte de luarea de poziție a Consiliului Superior al Magistraturii, similară celei venite din partea AMR și APR.

Iată articolul Eureporter: 

Judecatorii se alatura corului de critici in crestere din raportul Comisiei privind #Romania

Grupul de asociatii profesionale care reprezinta majoritatea judecatorilor si procurorilor din Romania a atacat raportul recent al Comisiei Europene privind progresele inregistrate in Romania in cadrul asa-numitului mecanism de cooperare si verificare (MCV).

O scrisoare deschisa din partea celor trei organizatii pune la indoiala acuratetea raportului de monitorizare al comisiei.

Scrisoarea de patru pagini, citata de EUReporter.co, spune ca „in calitate de magistrati nu putem sa ne uitam la prezenta repetata a afirmatiilor false” in raportul MCV care se refera la reforma justitiei in tara.

Scrisoarea vorbeste despre necesitatea ca judecatorii si cetatenii sa primeasca „recomandari conforme cu realitatea, exacte si riguroase”, dar afirma ca MCV pe Romania este plin de „erori, inexactitati si afirmatii trunchiate”, care, se spune, „nu pot face decat sa dauneze independentei justitiei.”

Scrisoarea este semnata de catre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), fiecare reprezentand procurorii si judecatorii din tara Europei Centrale.

Scrisoarea judecatorilor este deosebit de oportuna, deoarece Romania a preluat recent presedintia rotativa de sase luni a UE, intr-o perioada de provocari uriase pentru blocul care va implini 27 de ani in curand. Scrisoarea a devenit cu atat mai importanta, cu cat premierul roman Viorica Dancila (care a vorbit recent in Parlamentul European) a cerut sa stie cine a contribuit si a fost consultat la crearea raportului.

Intr-un discurs adresat deputatilor europeni, Dancila, fost europarlamentar socialist, si-a aparat guvernul impotriva acuzatiilor de coruptie. Ea a acuzat liderii occidentali de standarde duble, spunand: „Romaniei nu i se permite sa faca ce li se permite altor tari”.

Cu toate acestea, condamnarea raportului UE a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii din Romania, care supravegheaza sistemul judiciar al Romaniei. Intr-o declaratie emisa in noiembrie, CSM a aparat reformele propuse de guvernul roman si a acuzat MCV-ul de inexactitati si interpretari gresite. Consiliul a spus ca doreste sa „sublinieze unele erori de fapt sau de judecata” legate de activitatile sale, care „ar putea crea o perceptie gresita”.

Raportul MCV a fost adoptat de Comisie cu putin timp inainte de Craciun si este cel mai recent dintr-o serie de eforturi in curs de desfasurare ale Romaniei in indeplinirea angajamentelor sale privind reforma judiciara si lupta impotriva coruptiei. Raportul analizeaza situatia in cele 12 luni din noiembrie 2017 si constata ca „in timp ce Romania a facut pasi pentru a implementa ultimele 12 recomandari emise de Comisie in ianuarie 2017, pentru a indeplini criteriile MCV, evolutiile recente au rasturnat evolutia progresului si au pus sub semnul intrebarii evaluarea pozitiva facuta in ianuarie 2017”. MCV continua: „Aceasta se aplica in special independentei judiciare, reformei judiciare si combaterii coruptiei la nivel inalt”. Raportul stabileste o serie de recomandari pentru „implementare imediata”.

Raspunsul romanilor este totusi acuzator.

Cele trei organizatii judiciare, in scrisoarea deschisa catre UE, declara ca „ar dori sa aminteasca comisiei ca apreciaza” independenta justitiei ca pilon al statului de drept”. „In plus, „AMR, UNJR si APR nu au declarat niciodata ca MCV este optional si ca recomandarile incluse in cadrul acestor rapoarte nu ar fi eficiente”. „Dimpotriva, AMR, UNJR si APR au subliniat in repetate randuri ca MCV vizeaza in mod direct sistemul judiciar, iar recomandarile ar trebui sa vizeze consolidarea independentei justitiei”.

Asociatiile profesionale subliniaza „importanta premiselor pe care se bazeaza recomandarile pentru a fi corecte, mai ales ca se adreseaza sistemului (justitiei) si magistratilor, cu efecte semnificative asupra justitiei si, prin urmare, asupra cetatenilor”.

Scrisoarea, totusi, afirma: „In calitate de magistrati, nu putem sa nu ne uitam la prezenta repetata a afirmatiilor false in rapoartele MCV asupra carora s-au facut unele dintre recomandarile Comisiei”.

Cele trei organisme isi apara dreptul de a sublinia problema in acest fel datorita „necesitatii ca magistratii, sistemul de justitie, institutiile si cetatenii sa primeasca recomandari conforme cu realitatea, exacte si riguroase”.

Scrisoarea extrem de critica adauga: „In ultimii ani, asociatiile noastre profesionale au sustinut ca mijloacele prin care s-au adunat informatii pentru rapoartele MCV au dat nastere unor erori, inexactitati si afirmatii trunchiate, care pot aduce prejudicii doar independentei justitiei”.

In scrisoare, grupurile fac cateva recomandari pentru a aborda aceasta problema, inclusiv in lupta impotriva coruptiei.

Scrisoarea spune: „Rapoartele MCV au privit in principal progresele inregistrate in sistemul judiciar prin prisma luptei impotriva coruptiei cu impresia gresita ca aceste obiective – a caror importanta pentru societate nu poate fi negata – ar implica toata sau majoritatea activitatii sistemului justitiei”. Cu toate acestea, scrisoarea spune ca „locul si rolul tribunalelor au fost cel mai mult uitate”. „Referindu-se la lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, rapoartele MCVau vizat DNA-ul si Curtea Suprema de Casatie si Justitie (ICCJ) sporadic, concentrandu-se pe „independenta sau eficacitatea DNA”. „Curtile de Apel au fost rareori mentionate in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt, iar atunci cand lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile a fost abordata, rapoartele au ignorat in mod nejustificat instantele”.

Scrisoarea, adresata tuturor celor 28 de ministri ai justitiei si afacerilor interne ale UE, este semnata de presedinta Forumului Judecatorilor din Romania, judecatoarea Andreea Ciuca, judecatoarea Dana Girbovan, presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, precum si presedinta Asociatiei Procurorilor din Romania, Elena Iordache”.

R.D.