Conducerile Curţilor de Apel, cele mai ai importante asociații din Justiție și CSM protestează, inclusiv prin scrisori deschise trimise Guvernului, față de prevederile proiectului privind măsurile fiscal-bugetare aflat în dezabatere publică, care urmează să fie adoptat de Guvern, care include eșalonarea salariilor restante în decurs de 7 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, că proiectul de buget pe anul 2024 este „în contradicţie flagrantă” cu Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe motiv că este „profund discriminatoriu”.
„Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere informaţiile prezentate în spaţiul public referitoare la intenţia Guvernului de a adopta unele măsuri de natură să afecteze drepturile personalului din sistemul justiţiei, precum şi proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, a comunicat ministrului Justiţiei, Alina-Ştefania Gorghiu, poziţia instituţională în sensul că este necesară o intervenţie fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept să fie respectate”, se arată într-un comunicat al CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat „ignoră” dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la Justiţie, reprezintă „o atingere gravă” adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, „având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor”.
Articolul VIII alineatul 1 prevede că: „Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora şi neplătite până la data de 31 decembrie se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanţă care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de 7 ani în tranşe anuale egale”.
„Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept”, se explică în comunicatul CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituţionalitate „flagrantă” constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească şi va deschide calea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
Potrivit CSM, bugetul instanţelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispoziţiilor legale.
„Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă regretul în mod public faţă de faptul că rolul său constituţional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate şi adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziţia constituţională a instituţiei în arhitectura statului de drept să fie respectată şi să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiţie urmează a fi adoptate”, mai arată sursa citată.
Preşedinţii Curţilor de Apel: Acest demers are ca principal efect subminarea puterii judecătoreşti
Preşedinţii Curţilor de Apel cer Guvernului să renunţe la intenţia de a adopta unele dintre prevederile puse în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, măsuri care au scopul reducerii cheltuielilor publice şi care afectează angajaţi din sistemul de justiţie.
”Având în vedere proiectul privind Ordonanţa privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pusă în dezbatere publică pe siteul Ministerului Finanţelor în data de 13 decembrie, preşedinţii Curţilor de Apel solicită puterii executive să elimine din proiect toate articolele ce au drept consecinţă directă încălcarea flagrantă a forţei obligatorii a hotărârilor judecătoreşti. (…) Măsurile propuse prin proiectul supus dezbaterii publice reprezintă o nesocotire flagrantă a ordinii juridice în contextul lipsei de transparenţă şi previzibilitate, prezentul demers dorindu-se a fi un semnal de alarmă la adresa întregii societăţi, întrucât, dacă una dintre puterile constituţionale ale unui stat de drept, care se presupune a fi în echilibru cu celelalte două puteri, executivă şi legislativă, este astfel nesocotită, aşteptările legitime ale cetăţeanului de rând, nu mai pot fi considerate altceva decât simple utopii”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de preşedinţii Curţilor de Apel.
Aceştia consideră că demersul Guvernului de a propune măsuri precum plata prin titluri de stat, eşalonat şi fără dobândă, a drepturilor câştigate în justiţie de către salariaţii din sistemul judiciar ”are ca principal efect subminarea puterii judecătoreşti cu directa consecinţă a ruperii echilibrului între puterile statului, de vreme ce măsurile puterii executive stau sub semnul hazardului”.
”Acest proiect de act normativ se circumscrie unei poziţii de sfidare a puterii judecătoreşti, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constantă, fiind inadmisibil ca, într-un stat de drept, efectivitatea legii să fie impusă, exclusiv, prin declanşarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecătorilor. (…) Prin această normă se încalcă grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectării si executării benevole şi de îndată a hotărârilor judecătoreşti, garanţii fără de care nu există statul de drept”, consideră semnatarii scrisorii deschise.
Preşedinţii Curţilor de Apel susţin că puterea executivă, în calitate de debitor, ”nu poate refuza şi proroga arbitrar punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se întemeiază, în principal, pe egalitatea statului cu cetăţenii în faţa legii, pe loialitate şi bună credinţă care constă în îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor stabilite prin legi şi hotărârile judecătoreşti”.
”Nu este admisibil ca statul, puterea executivă, să fie un contraexemplu în respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept. Dacă statul însuşi încalcă hotărârile judecătoreşti sau le execută arbitrar, după bunul plac, nici un cetăţean nu se mai poate încrede în finalitatea actului de justiţie, ce constă exact în executarea hotărârilor judecătoreşti. Acest precedent este extrem de periculos pentru statul de drept şi pentru drepturile şi libertăţile oricărui cetăţean. Dacă puterea executivă, debitor fiind, îşi arogă dreptul de a selecta care hotărâri judecătoreşti definitive le va executa şi de a stabili arbitrar modul şi termenele de punere în executare a acestora, justiţia din România devine o formă fără fond”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Preşedinţii Curţilor de Apel reclamă, în scrisoarea decshisă, că ”cetăţenilor li s-a inoculat că ar exista un fals conflict ce se perpetuează de mulţi ani între puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului”.
”Puterea judecătorească, obligată la reţinere, echilibru şi decenţă printr-un sistem foarte strict de incompatibilităţi a fost permanent într-o poziţie dezavantajoasă. În acelaşi timp, justiţia a fost folosită deseori în lupte electorale, cu teme străine acesteia, contrare interesului unei bune funcţionări a sistemului judiciar ca serviciu public. Puterea judecătorească a avansat de ani de zile propuneri pentru soluţionarea inechităţilor din sistemul de salarizare, prin adoptarea unei legi unice şi clare, inclusiv de salarizare a personalului din justiţie, propuneri care au fost ignorate de puterea legislativă şi executivă. Aşadar, pasivitatea şi lipsa de viziune a celorlalte două puteri, în domeniul de competenţă, nu poate fi imputată puterii judecătoreşti”, susţin ei.
Aceştia precizează că ”solicită ferm” Guvernului să nu adopte prevederile pe care le consideră ”vădit neconstituţionale”.
Judecătorii mai transmit că susţin eforturile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie ”în toate demersurile ce au drept scop salvagardarea statului de drept, independentei şi eficienţei justiţiei în România şi protecţiei drepturilor si libertăţilor legitime ale cetăţenilor”.
Grefieri din instanţe şi Parchete protestează, joi, fiind nemulţumiţi că nu au fost asigurate fondurile necesare pentru achitarea integrală a salariilor şi a altor drepturi de natură salarială.
Adina Bucur Silav