În procesul în care Curtea de Apel București a suspendat, miercuri, decizia Laurei Codruța Kovesi de revocare din DNA a procurorului Mihaela Moraru s-a mai luat o decizie extrem de importantă pentru cariera procurorilor anticorupție.
Astfel, Curtea de Apel a decis să sesizeze Curtea Constituțională „cu excepția de neconstituționalitate a art.87, alin.8 din Legea nr.304/2004”. DNA poate contesta în 48 de ore decizia de sesizare a Curții Constituționale și, având în vedere importanța prevederilor legale contestate, cel mai probabil o va face.
Textul de lege amintit prevede că „procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare”.
Excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaelei Moraru, prin avocatul Ionuț Dobrinescu, se referă la neclaritatea, imprecizia condițiilor în care procurorii DNA pot fi revocați de către cel care conduce instituția la un anumit moment, în cazul de față Laura Codruța Kovesi. De altfel, sintagma „exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor” din textul de lege contestat este una extrem de generală și nu stabilește exact cum se ajunge la concluzia că un procuror nu și-a îndeplinit atribuțiile.
Textul de lege care ar putea ajunge pe masa Curții Constituționale este și cel în baza căruia au fost revocați din DNA procurorii Mihaela Moraru și Doru Țuluș.
Decizia Curții de Apel București de a sesiza Curtea Constituțională vine în contextul în care instanța constituțională a declarat mai multe texte de lege ca fiind neconstituționale datorită impreciziei, neclarității modului în care acestea erau formulate.
Cristi Ciupercă