Ministrul Titus Corlățean participă la întâlnirea de la Bruxelles
Update 20.26
Ministerul de Externe a dat publicității principalele concluzii ale Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe (CAGRE) din această seară:
1. Consiliul a aprobat un pachet substanţial de măsuri restrictive. Miniştrii au aprobat extinderea criteriului de listare, pentru a include entităţi și persoane care contribuie la subminarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale a Ucrainei. De asemenea, au decis accelerarea adoptării de măsuri la adresa persoanelor şi entităţilor care acordă sprijin material şi financiar acţiunilor care ţin de anexarea ilegală a Crimeei şi destabilizarea părţii de est a Ucrainei, respectiv formularea de noi restricţii la investiţiile în Crimeea.
2. Miniştrii au mandatat Consiliul şi Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri sancţionatorii, care să acopere, printre altele, sectorul apărării, inclusiv produsele cu dublă utilizare, cel al tehnologiei de vârf, inclusiv în domeniul energetic, precum şi accesul la piaţa de capital.
3. A fost adoptată Decizia Consiliului de înfiinţare a Misiunii UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission / EUAM Ukraine). Misiunea, cu un mandat iniţial de 2 ani, va avea drept scop sprijinirea reformei sectorului civil de securitate şi al statului de drept din Ucraina.
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Bruxelles după mai multe amenințări cu sancțiuni suplimentare la adresa Rusiei, însă limbajul agresiv ar putea să nu fie urmat de acțiuni, potrivit unei analize a agenției Reuters.
Liderii diplomațiilor se află în fața presiunilor exercitate de SUA și de Marea Britanie în sensul înăspririi regimului de sancțiuni față de Federația Rusă, după ce un avion al Malaysia Airlines de pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur a fost doborât săptămâna trecută, cel mai probabil de separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.
Ministrul german Frank-Walter Steinmeier a afirmat că, deși Berlinul este disponibil la discuții cu Rusia, este nevoie de presiune mai mare pentru a oblige Moscova să schimbe macazul.
”Să rămânem deschiși la posibilitatea de detensionare a situației, cu toate mijloacele politice și diplomatice, dar va fi necesar să acompaniem această voință cu o presiune mai mare, care înseamnă și măsuri mai drastice”, a spus Steimeier.
Alți miniștri au cerut un embargo asupra vânzărilor de armament către Rusia, pentru a încerca să oprească fluxurile de arme care alimentează conflictul din Ucraina, inclusiv de rachete sol-aer, de tipul celor care au provocat căderea avionului.
Severitatea răspunsului UE ar putea depinde de Olanda, care a suferit cele mai mari pierderi civile – 193 din cele 298 de victime ale catastrofei aeriene erau cetățeni olandezi.
Consensul nu este ușor de găsit, în condițiile în care multe guverne sunt preocupate în primul rând de securitatea aprovizionării cu gaze sau de relațiile de business cu Rusia.
Conflictul de opinii a ieșit la suprafață luni, când președintele francez Francois Hollande a afirmat că livrarea primei nave de război de tip Mistral este în graphic, la câteva ore după ce premierul britanic David Cameron a afirmat că o asemenea livrare este ”de negândit” în țara sa.
Hollande a spus că livrarea celei de-a doua nave va depinde de atitudinea Rusiei. Contractul, în valoare de 1,2 miliarde de euro a fost semnat în 2011, când Nicolas Sarkozy era președinte.
Potrivit unor oficiali ai UE, cea mai probabilă variantă este ca miniștrii UE să decidă adăugarea altor nume și entități pe lista activelor și vizelor blocate, în contextul în care o decizie de a trece la faza a treia a sancțiunilor ar necesita o reuniune la nivel de șefi de state.
Reuters nu amintește nimic de poziția radicală a României, exprimată luni de președintele Traian Băsescu, în sensul înăspririi imediate a regimului de sancțiuni.
V.B.