Scandalul public generat de descoperirea unor documente din care rezultă că actualul Procuror General al României, Augustin Lazăr s-a făcut util regimului comunist prin refuzul de a semna eliberarea unui deținut politic dintr-unul din cele mai dure penitenciare al comunismului, Aiud, poate reînvia în spațiul public discuția despre ”colaboratorii” regimului de dinainte de 89.
Astfel, Augustin Lazăr s-a apărat public arătând că are o adeverință de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care atestă că nu a fost colaborator al Securității.
Ce nu se spune este că la acum arată în prezent legea de deconspirare, și la câte modificări a suferit, dacă ar mai fi verificat din nou până și torționarul Alexandru Vișinescu ar avea șanse să scape de un verdict negativ.
Sursa Zilei nu susține că Augustin Lazăr ar fi fost colaborator al Securității în sensul legii ci doar că forța de represiune a Partidului Comunist avea mai multe forme de a se folosi de oameni.
Un exemplu în acest sens este adeverința eliberată de CNSAS pe numele unuia dintre „revoluționarii” cunoscuți din Timișoara, Simion Cherlea. Acesta din urmă este unul din primii protestatari din 89 de la Timișoara fiind și parte civilă într-unul din procesele generalilor Victor Stănculescu și Mihai Chițac.
CNSAS l-a verificat pe Cherlea în calitate de „luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989” și, oficial, a stabilit că acestuia ”nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.
Sintagma ”în sensul legii” este foarte importantă pentru că deși verdictul a fost unul pozitiv pentru Cherlea cercetătorii CNSAS au găsit mai multe dovezi ale legăturii lui Simion Cherlea cu Securitatea.
Inițial Cherlea fuseseră urmărit de Securitate în 1970 pentru că vizita Ambasada SUA din București iar în perioada 71-74 pentru legături cu cetățeni străini. Iar în 1980 a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru infracțiuni de drept comun, se reține în adeverința CNSAS.
„Revoluționarul” timișorean transmitea însă informații Securității sub formă de ”adrese” și ”sesizări”.
Una din aceste adrese din 30 decembrie 1969 începea în felul următor: “M-am întrebat înainte de a întreprinde această acțiune de demascare, de divulgare a necinstei, a pagubelor economice produse și de care pe nimeni nu-l durea, de ce mă bag. Eu personal și mai nimeni din neamul meu nu lucrează, nu e afectat de aceste pagube. Și răspunsul conștiinței a fost următorul. Ar însemna să fiu un sabotor, un anticomunist, a trece cu vederea aceste pagube, care pe lângă că știrbesc economia țării, buna stare a cooperatorilor, degradează și acțiunile PCR, politică închinată omului, societății, țării, menită ca prin aplicarea ei fără deformări să creeze mulțumire, fericire și bunăstare tuturor...”, scria Simion Cherlea într-o sesizare trimisă Inspectoratului de Securitate al județului Timiș, conform adeverinței CNSAS.
În timp ce era militar în termen, CNSAS a descoperit că Simion Cherlea a dat note scrise despre faptul că un alt militar ”răspândea soldaților idei potrivnice comunismului” și că deși nu a fost crezut pentru moment s-a dovedit ulterior că cel a turnat de Cherlea a evadat și a fost prins în timp ce încerca să fugă în Austria.
CITIȚI AICI ADEVERINȚA CNSAS
Au fost mai descoperite multe ”adrese” și ”sesizări” în care Cherlea despre modul cum a ajutat Miliția să prindă diverse persoane, cum ar fi ”niște țigani ce se ocupau cu metale prețioase și un individ cu valută”.
”Când lucrătorii de miliție erau puși în dificultate la Continental (un hotel din Timișoara n.r.) în scandalul cu arabi nu numai că am intervenit cu cunoștințele ce mă înconjurau, dar pur și simplu am ridicat cetățenii orașului în sprijinul milițienilor”, scria Cherlea într-o altă adresă descoperită de CNSAS.
Este de precizat că unul din principalele instrumente prin care Partidul Comunist a reușit să obțină controlul total asupra societății românești a fost Miliția, care a reprezentat încă de la început o instituție subordonată direct Partidului Comunist.
Cristi Ciupercă