-1.3 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 6:56
No menu items!

Reducerea sumelor de la buget pentru proiectele europene: recunoașterea unui eșec. O absorbție de 80% este o utopie

spot_img

Ratarea unor proiecte majore în 2014 va duce la dezangajarea unor sume din partea Comisiei Europene

Euro frankfurt

Acțiunea Guvernului de a reduce cu 4 miliarde de lei sumele alocate pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene reprezintă o recunoaștere a faptului că nu este în stare să facă proiecte mari de infrastructură și că preferă să se concentreze pe alegerile prezidențiale.

În prezent, România are un grad de absorbție de 37,58% din fondurile de coeziune alocate pentru perioada 2007-2013, în valoare de 19 miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți în proiecte până la 31 decembrie 2015. Însă, în lipsa unor proiecte mari de infrastructură, în special de transporturi și mediu, acest procent nu poate crește semnificativ. În schimb, prin rectificarea bugetară decisă marți, aduce mai mulți bani la administrațiile locale, ceea ce înseamnă un focus pe proiecte de mică anvergură, cu gândul la alegeri.

Cele 4 miliarde tăiate reprezintă bani care ar fi trebuit să se ducă la beneficiarii naționali ai proiectelor și care ar fi constituit baza pentru cererile ulterioare de rambursare către Comisia Europeană. Cum proiectele lipsesc, nici acești bani nu își mai găsesc rațiunea în buget.

Sursa Zilei a cerut părerea unor experți din domeniul fondurilor europene.

Florian Marin, coordonator programe cu fonduri UE la Blocul Național Sindical:

  • De la proiectele de infrastructură mare, se trece la proiecte micuțe, care vor fi gestionate de primării. Asta înseamnă că nu vrem autostrăzi, dar vrem drumuri mici. Autoritățile publice locale nu au capacitatea de a depune proiecte mari.
  • Este o expresie a neputinței, avem probleme pe rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network), România are nevoie de proiecte integrate.
  • Decizia Guvernului este înțeleaptă, din următorul punct de vedere: suntem la finalul perioadei de programare 2007-2013, licitațiile și procedurile pentru proiectele mari de transport și mediu durează mult, timing-ul nu îi ajută. În 2013, s-au angajat să facă o grămadă de proiecte, iar banii alocați inițial pentru aceste proiecte sunt acum redirecționați. Aceștia sunt banii de provizioane, dar li s-a dat peste cap previziunea.
  • Dacă aș fi ministru, m-aș duce la Comisia Europeană și aș cere un ”bridge” – să pot finanța în 2015 din cadrul bugetar 2007-2013, iar apoi să continuu proiectul pe următoarea perioadă de finanțare.
  • Prin faptul că s-au tăiat cofinanțări de la proiectele mari, Guvernul își recunoște incapacitatea de a atrage fonduri europene și arată că această luptă este pierdută.
  • Până la finalul anului nu avem proiecte de impact major, deci pe 31 decembrie se pregătesc de dezangajare bugetară (pierderea unor sume din fondurile disponibile).
  • Nivelul absorbției este acum la 37%. Guvernul a făcut din această absorbție o reușită, dar este un balon de săpun, se dovedește acum. E foarte posibil ca avansul din ultimii doi ani să se fi bazat pe proiectele depuse de guvernările anterioare.
  • Problema este lipsa capacității de administrare, nu se generează proiecte. Este hilar că un guvern care se luptă cu șomajul nu se folosește de fonduri.
  • Banii europeni reprezintă o limbă aparte, nu am creat o expertiză în fonduri UE, iar acolo unde s-a creat a fost preluată de mediul privat.
  • Administrația din România nu este capabilă să asigure o absorbție de 80%, așa cum susține ministrul Eurgen Teodorovici. 80% este o utopie. Nu au fost în stare să se apropie de mediul privat și de ONG-uri, care au dezvoltat expertiză. Zona publică are probleme majore – salarii mici și corupție. Toate acestea sunt o pată pe imaginea României.

Expert în fonduri UE, care a lucrat în sistemul public și care a solicitat anonimatul:

  • Este afectată cofinanțarea din programele programele pe perioada 2007-3013.
  • Cei din Guvern și-au pierdut interesul, scopul principal este câștigarea alegerilor, lucru care va fi înțeles și de experții de la Bruxelles, care sunt conduși tot de niște politruci.

Laurențiu Dinu, director general al companiei de consultanță EU. Advisors:

  • România a demonstrat în mod sistematic că este optimistă în formularea așteptărilor atât pentru componenta de venituri, cât și pentru cea de cheltuieli a bugetului național, ceea ce are impact în mod evident asupra calității deciziei de alocare a resurselor publice.
  • Aceste previziuni sunt fundamentate atât de performanța fizică în implementarea proiectelor de către beneficiari, cât și de perfomanța administrativă în procesul de aprobare și certificare a cheltuielilor. Dacă în materia performanței administrative, respectiv a procesului de certificare, am notat evoluții pozitive în ultima perioadă, implementarea proiectelor este în continuare segmentul problematic al absorbției. Rectificarea bugetară negativă a alocărilor este doar consecința acestei realități.

Mircea Giurcan, Manager în departamentul de Asistență în Afaceri, EY România:

  • Modul prin care se alocă fonduri din bugetul de stat, în cadrul procesului de bugetare anuală, pentru susținerea proiectelor cu finanțare europeană, este dependent de portofoliul de proiecte aflat în implementare, sau care vor fi finanțate și vor genera cheltuieli în anul respectiv, la nivelul fiecărui Program Operațional.
  • Totuși, pe baza unor cauze (de obicei) externe, cheltuielile generate la nivel de proiect se pot dovedi optimiste și nu se realizează pe parcursul anului. Un exemplu foarte cunoscut este cel al marilor proiecte de infrastructură/mediu, unde numărul mare de contestații în cadrul licitațiilor publice conduce adeseori la întârzieri semnificative în implementare. Astfel, aceste proiecte generează cheltuieli mai târziu decât fusese inițial planificat, rezultând excesul de fonduri din cazul de față.
  • Din păcate, este de asemenea foarte dificilă realocarea fondurilor pe parcursul anului, deoarece finanțarea unor proiecte noi, care să genereze cheltuieli în același an, este un proces îndelungat, iar posibilitatea ca proiectele existente să genereze cheltuieli suplimentare este foarte redusă.

V.B.