Asasinatele sau tentativele de asasinat la comandă care au avut loc la Londra, București, în județul Bacău și în Republica Moldova par a avea în spate aceeași grupare de ucigași profesioniști, arată o investigaţie RISE Project.
Gruparea reglează, de obicei, conflicte între organizații criminale însă îi cad victime și oameni nevinovați.
Un cetățean moldovean acuzat de două tentative recente de omor la comandă -una în Londra în primăvara lui 2012, cealaltă în București la sfârșitul anului trecut – face parte din anturajul unor alți moldoveni acuzați de comiterea unui triplu asasinat, în anul 2000, în Republica Moldova, dar și de uciderea unui afacerist în județul Bacău în 2011.
Tentativă de omor cu Kalașnikov
În urmă cu o lună, Vitalie Proca, un cetățean moldovean în vârstă de 33 de ani, a fost arestat la Moscova. Proca este acuzat de comiterea a două tentative de asasinat, una la Londra și alta la București. Polițiștii români spun că Proca a mitraliat, în noiembrie 2012, un tânăr cu un automat Kalaşnikov, în cartierul Vitan din Bucureşti. Împușcat în cap și piept, bărbatul a supraviețuit, iar poliția a descoperit că asasinul își alesese greșit victima- ținta reală a atentatului fiind interlopul român Puiu Mironescu.
Același Vitalie Proca este investigat și pentru o tentativă de omor petrecută în martie, anul trecut, pe teritoriul Marii Britanii. Atunci, Proca a descărcat un pistol în bancherul Gherman Gorbunţov, 46 de ani, dar și acesta a scăpat cu viață, deși a fost ciuruit cu șase gloanțe, în faţa apartamentului său din Londra. Gorbunțov supranumit și „Bancherul Negru”- fost proprietar al băncii Universalbank din Chișinău -, are cetățenie moldoveană și rusă și este investigat în Moldova pentru infracţiuni financiare. Numele său figurează și într-un alt dosar penal, instrumentat la Moscova, în cazul unei tentative de omor asupra unui alt om de afaceri rus.
Apropiații lui Proca, între care și soacra sa, Venera Gasparean, preşedinta Asociaţiei Diaspora Armeană în Republica Moldova susţin însă că acesta este nevinovat şi că el însuși ar fi o victimă. „Tot ce anunţă autorităţile şi unele mass-media sunt minciuni. Vitalie este nevinovat, dar cineva vrea să-l facă ţap ispăşitor. Nu a fost niciodată la Londra. În acea perioadă a fost în Italia în vizită la o rudă, însă în Anglia nu avea cum să ajungă. E foarte uşor pentru autorităţi să verifice informaţia după datele din paşaport“, a declarat revoltată soacra presupusului asasin. Gasparean explică călătoriile lui Proca în România prin faptul că acesta a încercat să deschidă o afacere acolo, ca apoi să se mute cu toată familia. Vitalie Proca are trei copii, inclusiv doi concepuţi în timp ce se afla în detenţie. Potrivit soacrei şi acuzaţiile privind tentativă de omor din România ar fi nedrepte: „E o invenţie tot. Cică a primit 20.000 de euro. Unde-s? El n-avea bani nici pentru a pleca la Moscova (n.a.-17 ianuarie 2013) cu copiii. I-am dat eu“.
Vitalie Proca are însă în spate o activitate criminală intensă. El a fost condamnat, în 1998, la detenţie pe viaţă pentru omoruri deosebit de grave, tentative de omor, furt, jaf şi tâlhărie.
În 2000, pedeapsa i-a fost redusă la 25 de ani dar a continuat să facă alte numeroase solicitări în instanţe pentru reducerea sentinţei. După mai multe respingeri, motivate prin gravitatatea crimelor comise, în 2010, a obţinut rejudecarea cazului de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie din Republica Moldova. Magistraţii au decis atunci recalificarea faptelor în baza Codului Penal intrat în vigoare în 2003, ce prevede pedepse mai blânde pentru aceleaşi infracţiuni. Astfel, lui Vitalie Proca i-a fost redusă pedeapsa de la 25 la 20 de ani în penitenciar de tip închis. Pe 23 septembrie 2010 însă, judecătorul de instrucţie din raionul Rezina, Andrei Bălan, l-a eliberat pe Proca cu toate că acesta nu ispășise trei pătrimi din termenul de detenție, adică 15 ani, condiție cerută de lege pentru eliberarea condiționată. Mai mult, potrivit Departamentului Instituţii Penitenciare din Republica Moldova, Vitalie Proca nu a avut niciodată un comportament exemplar în puşcărie, încălcând de cel puţin 50 de ori regulamentul regimului de detenţie.
Călătoriile unui presupus asasin
Documentele obținute de RISE Project arată că Vitalie Proca a intrat în România pe 1 martie 2012, prin vama Oancea, din județul Galați. Nouăsprezece zile mai târziu, pe 20 martie 2012, Proca l-ar fi ciuruit, la Londra, pe bancherul rus Gherman Gorbunțov. Pe 23 martie, Vitalie Proca a revenit cu avionul la Chișinău, via Milano.
Următoarea dată când Proca a călcat în România, a fost pe 14 noiembrie, tot anul trecut. Și tot din Moldova a venit. Pe 26 noiembrie ar fi tras o rafală de zece gloanțe într-un bucureștean pe care l-a confundat cu altcineva. A trecut înapoi Prutul la șase zile după tentativa eșuată, pe acolo pe unde și intrase: vama Sculeni.
Deși, Vitalie Proca a folosit automate Kalașnikov și pistoale Makarov și ar fi descărcat șase gloanțe într-o victimă și zece în cealaltă, acestea nu au murit.
RISE Project a investigat deplasările lui Vitalie Proca din ultimii ani dincolo de granițele Republicii Moldova. Autoturismele folosite de Proca spun povestea unei rețele de indivizi acuzați de asasinate la comandă și alte activități de crimă organizată.
Documentele arată că moldoveanul Vitalie Proca a pendulat între România și Republica Moldova, începând din toamna anului 2011, la bordul unor autoturisme diferite. Una dintre aceste mașini, la volanul căreia s-a aflat Proca, îl conectează la un alt moldovean cu ștate vechi în crima organizată de pe ambele maluri ale Prutului. În dimineața zilei de 27 octombrie 2011, Proca a intrat în România prin Vama Sculeni, îndreptându-se spre Iași. Moldoveanul era la volanul unui Audi A6 cu numere de România, IS 77 VIP, înmatriculat pe numele firmei ieșene Clandak. SRL-ul ieșean își are sediul pe strada Mircea cel Bătrân și este administrat de Aliona Gârleanu – soția lui Robert Gîrleanu, arestat recent de procurorii români în dosarul unui triplu omor la comandă, petrecut în Republica Moldova, în urmă cu 13 ani. Robert Gîrleanu însuși a fost asociat în firma Clandak însă, în prezent, firma îl are ca unic asociat pe moldoveanul Vitalie Balaur. Acesta a preluat societatea Clandak de la soții Robert și Aliona Gîrleanu în mai 2009. Soția lui Gîrleanu a rămas administrator până în prezent.
Firma Clandak a fost fondată în 2005 de româno-moldoveanul Iurii Cheptea și cesionată soților Gîrleanu doi ani mai târziu, în mai 2007. Iurii Cheptea și Robert Gîrleanu sunt parteneri vechi, cei doi fiind în prezent judecați împreună într-un dosar referitor la contrabanda cu țigări pe ruta Moldova-România.
Vitalie Proca a intrat în România pe 27 octombrie 2011 cu mașina firmei Clandak, a stat nouă zile și a revenit la Chișinău pe 4 noiembrie 2011.
Cadavrele din pădure
Cele trei crime pentru care este acuzat Gîrleanu au fost comise în anul 2000 în raionul Ialoveni din Republica Moldova. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală, trei hoți moldoveni de mașini de lux, au fost răpiți, torturați și executați cu pistoale automate. Cadavrele lor, incinerate, au fost îngropate într-o pădure. Acolo au zăcut aproape zece ani. Abia în 2009, cei trei au fost dezgropați și identificați. Anchetatorii moldoveni au stabilit apoi că escadronul de asasini a fost condus de interlopul Robert Gîrleanu care a acționat împreună cu trei complici. Unul dintre aceștia, Dumitru Nicolae Catruc, a fost prins de polițiștii moldoveni și și-a recunoscut vina. Catruc a descris în detaliu tripla crimă, turnându-i pe toți. Inclusiv pe cel care ar fi comandat asasinatul: Ion Anton Druță, zis “Vanea Pisateli-Vanea Scriitorul” – un alt moldovean certat cu legea.
La scurt timp, filmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba cheie, a dispărut din dosarul poliției, ceea ce le-a permis lui “Pisateli” și Robert Gîrleanu să se plimbe nestingheriți prin România și Moldova. Filmul însă a reapărut brusc în 2010, iar procurorii moldoveni i-au pus pe toți, oficial, sub învinuire.
Un timp, Druță și Gîrleanu, principalii acuzați, s-au ascuns în România, unde au reușit chiar să obțină cetățenie. Primul e rezident la Iași, celalalt a locuit în București. Potrivit autorităților moldovene și române, ambii sunt locotenenții lui Ion Gușan, zis „Patron” – un temut “hoț în lege” moldovean care, la rândul lui, face afaceri prin România.
Culmea este că Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi ciuruit efectiv pe cei trei, a fost reținut în noiembrie 2010, în România, într-un caz de contrabandă cu țigări. În acel caz, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Gîrleanu că ar fi liderul unei grupări de contrabandiști cu ţigări după ce au depistat într-o hală a unei firme din Urziceni, judeţul Ialomiţa o cantitate mare de baxuri de ţigări de diferite mărci provenind din Moldova şi Ucraina. Taxele vamale neachitate aferente capturii depășeau suma de un milion de euro. Robert Gîrleanu a fost însă eliberat și trimis în judecată. Asta până în iunie 2011, când a fost din nou arestat la București – de data aceasta, la cererea poliției moldovene, în dosarul triplului omor. De atunci, Gîrleanu se află după gratii.
Crimă din Bacău și răpirea din Galați
Ion Druță sau “Vanea Pisateli”, cel care ar fi comandat triplul omor din Moldova și Robert Gîrleanu, cel care i-ar fi executat efectiv pe cei trei oameni, au “lucrat” de-a lungul anilor împreună în România. “Vanea Pisateli” este acuzat că ar fi protejat rețeaua de contrabandă cu țigări a lui Gîrleanu. Procurorii DIICOT relatează în rechizitoriul aferent cazului un conflict între Druță și Ion Mesina, un alt moldovean implicat în contrabandă cu tigari, care acționa în zona Galati. Druță a tranșat această neînțelegere într-o pădure de lângă Galați, răpindu-l pe Mesina și somându-l, cu arma la tâmplă, să nu mai activeze pe rutele grupării Gîrleanu. Mesina a înțeles mesajul.
Frații mai mici ai lui “Vanea Pisatelli”, Grigore și Tudor Druță, de 27 și 29 de ani, au fost și ei arestați, luna trecută, pentru asasinarea afaceristului băcăuan Valeriu Damian, în august 2011. Valeriu Damian a fost legat, bătut și ucis în casa sa din localitatea Luncani, județul Bacău. Afaceristul băcăuan a fost implicat în afacerea RAFO și a fost și condamnat, în urmă cu câțiva ani, pentru dare de mită. Cei doi frați Druță sunt învinuiți că ar fi comandat această crimă unor alți șase moldoveni racolați în acest scop. Printre aceștia se află și judokanul Ramazan Murtazaliev – un apropiat al lui Ion Druță “Vanea Pisateli”. Frații Druță au fost arestați la Iași.
Într-o investigație documentată de RISE Project în Republica Moldova, în 2011, lt.col Alexandru Jizdan, șeful de atunci al Secției Servicii Operative din ministerul moldovean de interne, confirma: “Eu cunosc cine-i acest Ion Druță -“Pisateli”. El trăiește în Iași acum. Ăștia, Druță și Gîrleanu, au legături cu traficul de țigări în România.” Cât despre gruparea criminală de care aparține tandemul interlop, Jizdan a comentat scurt: “Da, Gușan <Patron> luase clubul Bamboo din Constanța, parcă. Nu avem noi treabă.”
Ion Preașcă, Mihai Munteanu, Cristi Ciupercă, Raluca Dan