Lupta cu supermarketurile este cel mai recent front deschis de premierul ungar Viktor Orban în conflictul său cu UE și capitalul occidental.
Săptămâna trecută, Guvernul de la Budapesta a anunțat că prețurile pentru cartofi și ouă trebuie menținute la același preț din 30 septembrie 2022. Cele două produse se adaugă unei liste mai largi de alimente al căror preț a fost plafonat de la începutul anului.
Într-o analiză a publicației Politico, se arată că Guvernul folosește pretextul inflației pentru a le impune retailerilor taxe mai mari și plafonări de preț, cu scopul final de a-i scoate de pe piață.
Mari companii precum Spar sau Lidl ar putea ceda în fața acestui asalt. Seria de măsuri a început în decembrie 2021, odată cu primele semne de creștere a inflației. Guvernul a obligat rețelele de retail cu o cifră de afaceri de peste 100 de miliarde de forinți (250 mil. Euro) să predea alimentele care mai au 48 de ore până la data expirării către o fundație controlată de stat. În primăvară, au fost introduse o creștere de taxe și obligația de a plafona, fără vreo compensare din partea statului, prețurile pentru șase alimente de bază (ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pui, lapte UHT 2,8%, zahăr, făină).
Companiile care se încadrează în criteriul cifrei de afaceri, deci care sunt supuse acestor reguli, sunt doar cele cu capital strain: Aldi și Lidl (Germania), Auchan (Franța), Penny Market (Irlanda), Spar (Austria) și Tesco (Marea Britanie).
Câteva rețele cu capital unguresc depășesc criteriul cifrei de afaceri, însă sunt gestionate într-un sistem de franciză, astfel încât cifra de afaceri nu se calculează global. Legea le interzice rețelelor să se restructureze, astfel încât să cadă sub prag.
”Ceea ce se întâmplă acum este împingerea intenționată a unor business-uri în afara pieței. Este pur și simplu imposibil să lucrăm profitabil într-un mod sustenabil, în condițiile impuse de guvernul Ungariei”, a spus un reprezentant al unui retailer, care a solicitat anonimatul, citat de Politico. Acesta a adăugat că legea încalcă ”principiile fundamentale pe care se bazează piața internă a UE” și a cerut Comisiei Europene să intervină.
Este evident că, în acest caz, Viktor Orban folosește această legislație în conflictul său mai larg cu instituțiile UE. Budapesta forțează și obține încă o pârghie de negociere pentru deblocarea fondurilor nerambursabile din PNRR, condiționate de UE printr-o serie de măsuri referitoare la eliminarea corupției din achizițiile publice și la independența justiției.
În planul imaginii publice, Orban caută să puncteze pe dosarul poziționării în războiul Rusia-Ucraina. De la începutul ofensivei ruse din februarie 2022, guvernul ungar a fost reticent sau s-a opus direct sancțiunilor economice la adresa Federației Ruse. Orban folosește argumentele din punctajul de propagandă al Moscovei: UE nu trebuie să impună sancțiuni economice, pentru că va suferi mai mult decât partea sancționată. Modul în care Moscova a instrumentalizat politic livrările de energie, inclusiv prin contra-sancțiuni, a dus la la o criză a energiei în UE, cu impact major asupra inflației. Ca răspuns la inflație, Orban pedepsește companiile din alte state UE pentru a-și dovedi că a avut dreptate inițial.
În declarațiile oficiale, Orban a spus că are ca scop înjumătățirea ratei inflației. În octombrie 2022, rata anuală a inflației în Ungaria a fost de 21,1%, cu o prognoză de 25% până la finalul anului.
Budapesta aplică același model pe care l-a aplicat recent pentru ”suveranizarea” altor domenii – prin presiuni fiscale sau administrative, determină companii străine să își facă exit-ul din piața ungară. Exemple: ieșirea unor bănci cu capital occidental, ieșirea companiei Digi (capital românesc) de pe piața telecom, exituri în piața energiei, mutarea la Viena a Universității Central-Europene. Principalii beneficiari au fost companiile deținute de apropiați ai lui Victor Orban, care constituie piramida de putere a FIDESZ.
În luna mai, ministrul Dezvoltării Economice Marton Nagy formula explicit obiectivul ca rețelele de retail alimentar să ajungă sub capital ungar. ”Trebuie să creștem proporția de capital autohton în sectorul materialelor de construcții și în retailul alimentar”, a spus Nagy.
La fel ca în alte state, marii retaileri nu au de partea lor simpatia publicului, mai ales când oamenii simt că orice creștere de prețuri se reflectă în profituri mai mari. Anul trecut, cei mai mari 5 retaileri din Ungaria au raportat venituri mai mari, iar Lidl a avut o creștere a profitului net de 17%.
Astfel, potrivit Politico, o intervenție a Comisiei Europene ar fi văzută ca un act de partizanat al birocraților de la Bruxelles împotriva oamenilor simpli care încearcă să se descurce cu prețurile mari. Ideea unor taxe pe cifra de afaceri peste un anumit prag a fost vehiculată inclusiv la București.
Dar cum funcționează practic sistemul plafonării? Guvernul a anunțat că toate tipurile de ouă vor avea preț oficial, care va fi cel folosit de retailerul respectiv pe 30 septembrie. Plafonările nu se aplică în piețele agro-alimentare. Cel mai vândut tip de ou este cel de mărime medie, de la găină crescută în cușcă. Acesta costa 80 de forinți pe 30 septembrie, iar săptămâna trecută costa aproximativ 108 forinți. Asta înseamnă o diferență de 35%, care trebuie tăiată undeva pe lanțul de producție-distribuție-retail. În octombrie, ouăle aveau un indice anual de creștere a prețului de 87,9%, în special din cauza prețurilor la energie, a secetei și a crizei generate de război.
Potrivit unei analize a publicației Daily News Hungary, acest sistem va avea ca efect penuria de alimente. Datele oficiale de la valul anterior de plafonări arată că vânzătorii nu au reușit să transfere plafonarea la producători. Astfel prețul de achiziție depășește prețul oficial de vânzare, deci retailerul nu va mai avea interesul să îl vândă.
Producătorii vor prefera să vândă către piețe, unde nu există obligația plafonării. Asociația Producătorilor de Ouă din Ungaria a transmis că ”nu poate exclude” o penurie pe termen lung, din cauza plafonării, pentru că ieșirea din joc a marilor retaileri va duce la o diminuare a cererii și, implicit, a capacității de producție.
Jurnalista Viktoria Serdult a relatat pe propriul cont de Twitter că, în ultimele zile, au crescut prețurile tuturor celorlalte alimente din afara listei de plafonări. Alimentele cu prețuri plafonate se vând în cantități limitate către fiecare client. Fotografia făcută la un magazin Aldi din Budapesta arată că se pot cumpăra maximum 10 kg de cartofi, 3 litri de ulei, 5 kg de zahăr, 2 kg de piept de pui, 36 de ouă, 6 litri de lapte și 5 kg de pulpă de porc. 
Lupta lui Viktor Orban cu supermarketurile nu este dusă pe baza unei gândiri economice care ar permite protejarea și dezvoltarea unui sector strategic, ci pe baza logicii care ghidează politica de la Budapesta din ultimii zece ani: desprinderea treptată de valorile și interesele NATO/UE și apropierea de Rusia și China.
Națiunea ungară are însă vocație occidentală, iar Viktor Orban știe asta. Direcția spre modele din est are la bază câteva rațiuni pragmatice pentru liderul de la Budapesta:
- Doar astfel poate să își dezvolte modelul de ”democrație iliberală”, care i-a permis preluarea monopolului politic, mediatic și ideologic;
- Doar astfel poate să își mențină imperiul financiar construit prin rude, prieteni și intermediari;
- Doar astfel poate să promită explicit sau implicit rezolvarea ”problemei” naționale/teritoriale din Bazinul Carpatic, generate de Tratatul de la Trianon.
Vlad Bârleanu