Statele UE au început să injecteze gaze naturale în depozite, pentru a pregăti următorul sezon rece, după trecerea cu bine a iernii 2022-2023, în contextul în care sunt șanse foarte reduse ca războiul din Ucraina să se încheie rapid și ca relațiile Europei cu Rusia să revină la un stadiu de cooperare.
Datele asociației Gas Infrastructure Europe arată că, după sfârșitul sezonului de iarnă, gradul de umplere a depozitelor a început să crească. În timpul iernii, cererea de gaz crește pentru a acoperi cererea de energie termică și energie electrică. În contextul ofensivei din Ucraina și al conflictului geopolitic din estul Europei, Federația Rusă a încercat să aplice un șantaj energetic asupra statelor UE, bazându-se pe gradul de dependență și pe politicile de preț. În războiul informațional declanșat împotriva UE după februarie 2022, Moscova a încercat să inducă pericolul unui haos social iminent: cetățenii europeni vor îngheța în case dacă liderii politici vor continua să acorde sprijin Ucrainei.
Gradul de umplere a depozitelor din UE a atins un minim pe 1 aprilie – 55,36%. De atunci, acest indicator a crescut constant – până la 58,14%, pe 25 aprilie, adică echivalentul a 656,3 TWh. În România, tot marți, gradul de umplere era de 44,35%, echivalentul a 15 TWh. România are o poziție mai bună în comparație cu alte state UE, pentru că are o capacitate de producție care acoperă aproximativ 80% din consumul anual.
Consumul de gaze din UE a fost foarte mic datorită unei ierni blânde. În mod excepțional, sezonul rece s-a terminat cu rezerve de peste 50% în depozite, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Media ultimilor ani a fost între 25 și 35%, iar cel mai redus indicator a fost în 2018, cu 18%.
O analiză a publicației BNE Intellinews arată că UE a fost capabilă să păstreze echilibrul prin creșterea masivă a importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din Qatar și SUA. Faptul că depozitele sunt jumătate pline în aprilie reduce în mod spectaculor presiunea asupra statelor de a ajunge pe 1 noiembrie la un grad de umplere de 90%, așa cum există obligația la nivelul UE.
Comisia Europeană a făcut din nou apel la statele membre să-și mențină ținta de reducere a consumului de gaze cu 15% față de mediile anilor trecuți, pentru a se putea îndeplini ținta de la 1 noiembrie.
De-a lungul verii, principala sursă de importuri va fi prin intermediul terminalelor LNG, pe fondul cererii mai scăzute din Asia – principala piață concurentă pentru achiziții.
În contextul războiului energetic declanșat de Rusia și al distrugerii conductelor Nord Stream, statele UE au progresat la capitolul capacității de stocare și al terminalelor de descărcare LNG. Din septembrie, au fost date în folosință capacități de stocare de peste 45 de miliarde de metri cubi în Olanda, Germania, Italia, Finlanda și Turcia (non-UE). Alte capacități vor fi gata în acest an în Franța și Grecia.
De la nivelul actual, statele UE trebuie să injecteze în depozite aproximativ 34 de miliarde mc pentru a atinge ținta de la 1 noiembrie, aproape jumătate față de ecartul pe care l-au avut la sfârșitul iernii trecute (64 mld. mc)
UE consumă în medie între 450 și 500 mld. mc anual. Înainte de ofensiva totală declanșată de Rusia împotriva Ucrainei, Rusia exporta anual aproximativ 150 mld. mc. În 2022, importurile din Rusia au scăzut la 60 mld. mc, iar pentru acest an previunile sunt de 25 mld. mc, în majoritate prin conductele care tranzitează Ucraina și Turcia. În 2022, UE a importat LNG într-o cantitate de 130 mld. mc, cu 60% mai mult decât anul anterior. Oferta globală de LNG este așteptată să crească cu 23 mld. mc în acest an, în special datorită noilor proiecte finalizate în Africa și SUA.
La ritmul curent de reumplere a depozitelor, cota de 90% ar putea fi atinsă la sfârșitul lunii august.
Într-un interviu recent pentru Europa Liberă, Ion Sterian, directorul general al Transgaz SA, a afirmat că România a ieșit din sezonul de iarnă cu o rezervă de gaze de 1,3 mld. mc, față de 700 mil. mc în aprilie 2022, ceea ce va permite ca, pentru anul viitor, asigurarea capacităților de stocare poate fi realizată doar din producția internă. ”Dacă luăm în calcul producția internă de circa 24 de milioane metri cubi gaze naturale/zi și o medie de consum pentru intervalul 1 aprilie – 30 octombrie (210 zile), între 12 -14 miliarde, avem deja o rezervă de 10 milioane m3/ zi, deci 2 – 2,1 miliarde metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1,3 miliarde metri cubi, trecem la 3,3 miliarde metri cubi. Toate acestea în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri”, a spus Sterian.
În vara anului trecut, pe fondul blocajelor generate de război și al efortului statelor UE de a-și umple rezervele, prețul gazelor în Europa (indicatorul TTF, Bursa din Amsterdam) a atins un record de 343 de euro/MWh. În prezent, prețul TTF a coborât la aproximativ 40 de euro/MWh, datorită politicilor de scădere a consumului, de depozitare și de diversificare a importurilor. Totuși, la 40 de euro/MWh, prețul este de aproape trei ori mai mare față de media de 14,6% din 2019, înaintea pandemiei. ”Acum suntem într-o situație mai bună decât înainte. Însă trebuie să fim foarte vigilenți. Nu trebuie să acceptăm prețurile de acum ca pe o nouă normalitate”, a afirmat Maroš Šefčovič, vice-președinte al Comisiei Europene, citat miercuri de Financial Times.
V. Bârleanu