Tensiunile cresc pe măsură ce liderii G7 iau în considerare confiscarea legală a activelor rusești, înghețate după ce Rusia a început un război în Ucraina. Moscova a anunțat că deține la rândul său o listă de active pe care le va confisca dacă Occidentul va recurge la un nou set de sanncțiuni ca răspuns la conflictul din Ucraina.
Anunțul Kremlinului vine în contextul în care Occidentul, în special Grupul celor șapte națiuni (G7), are în vedere confiscarea legală a activelor rusești în valoare de 300 de miliarde de dolari. Deocamdată, aceste active sunt doar înghețate, adică proprietarii lor ruși nu le pot folosi sau muta, însă nici autoritățile autoritățile occidentate care le-au confiscat nu le pot utiliza, lichida sau valorifica în orice fel.
Ce se întâmplă cu cele 300 de miliarde de dolari confiscate de Occident
Decizia Occidentului de a îngheța activele rusești a urmat după izbucnirea războiului din Ucraina. Acum, liderii G7 se pregătesc pentru discuții privind modul de confiscare legală a acestor active în timpul următoarei lor reuniuni din februarie, potrivit unor surse Reuters și unei declarații a unui oficial britanic.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a adresat vineri presei, declarând: „Ei bine, bineînțeles, am analizat în avans un potențial răspuns. Și vom acționa astfel încât să ne servească cel mai bine interesele”.
Deși Peskov nu a dezvăluit activele specifice de pe lista de atac a Rusiei, el a subliniat pregătirea Moscovei pentru măsuri de represalii din cauza „imprevizibilității totale” a omologilor occidentali și a înclinației acestora de a încălca dreptul internațional.
Fondurile ar putea fi folosite pentru „reconstrucția Ucrainei”
Activele rusești înghețate, care în prezent se ridică la 300 de miliarde de dolari, au fost subiectul unor dezbateri cu privire la potențiala lor utilizare. În timp ce Occidentul ia în considerare posibilitatea de a le confisca pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei sau pentru a ajuta efortul de război al acesteia, au apărut îngrijorări cu privire la legalitatea unor astfel de acțiuni. Criticii susțin că acestea ar putea submina sistemul financiar internațional și ar putea eroda încrederea în dolarul american și euro ca monede de rezervă.
Kremlinul s-a opus cu vehemență ideii de confiscare a activelor, catalogând-o drept „furt pur și simplu”. Această escaladare a tensiunilor ridică miza pentru companiile străine care încearcă să iasă de pe piața rusă, Kremlinul intensificând deja controlul asupra planurilor de ieșire a companiilor, după cum a scris luna trecută cotidianul american „The New York Times”.
Discuțiile liderilor G7 din februarie vor juca un rol crucial în determinarea traiectoriei viitoare a acestei confruntări cu mize mari. În timp ce lumea așteaptă rezultatul, implicațiile acestor decizii vor avea, fără îndoială, consecințe de anvergură asupra relațiilor internaționale, a stabilității financiare și a crizei actuale din Ucraina.