Mecanismul a fost introdus în 2007, în contextul în care România și Bulgaria nu erau pregătite complet pentru aderarea la UE, în domeniul Justiției și Afacerilor Interne
UPDATE 14.14
Prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans a declarat: ”România este pe drumul cel bun și trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupției reprezintă în continuare cea mai mare provocare și cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015.”
UPDATE 14.11
Comisia critică Bulgaria pentru progresele insuficiente în domeniul reformei judiciare și luptei împotriva corupției și crimei organizate, pe care le pune pe seama instabilității politice din ultimul an.
UPDATE 13.55
Comunicat al Comisiei Europene:
Această evaluare evidențiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creșterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general și în urmărirea penală a actelor de corupție, în special. Menținerea acestei tendințe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției și prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce privește asigurarea consecvenței jurisprudenței. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce privește numirile în posturi de conducere.
În același timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate și construite pe baze și mai sigure. Deși punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică și productivă dintre guvern și sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluționate. Există în continuare o lipsă de consecvență în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaște din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupției generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.
Comisia Europeană apreciază activitatea DNA, ANI, CSM și a Înaltei Curți, critică Parlamentul pentru refuzul de a ridica imunitatea unor parlamentari și consideră că numirea unui șef nou la DIICOT reprezintă un test, potrivit raportului redactat în conformitate cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).
Principalele concluzii ale raportului:
- Progresele remarcate în 2014 au fost continuate, dar trebuie consolidate;
- Activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar;
- Unele decizii ale Curții Constituționale nu au fost respectate de către Parlament;
- Atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi;
- Este necesară utilizarea unei proceduri de selecţie transparente în procedura de numire a unui nou şef la DIICOT;
- A crescut numărul cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA;
- Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să proceseze un număr mare de cazuri de incompatibiliate și conflict de interese, dar implementarea rapoartelor sale, chiar și atunci când au fost confirmate de decizii în instanță, a continuat să fie pusă sub semnul întrebării;
- În 2014, a rămas neschimbat cadrul juridic principal al ANI, în pofida faptului că unii parlamentari au propus amendamente la regulile de incompatibilitate;
- Raportul critică parlamentul român pentru că nu a reușit să respecte decizii ale Curții Constituționale (CCR) și pentru că acționat prea lent în cazul ridicării imunității unor parlamentari în cazuri cu caracter penal;
- Comisia salută numărul crescând de cazuri identificate de corupție contra unor judecători și procurori, dar ca și în Bulgaria, critică performanțele mai reduse în privința condamnărilor și a confiscării averilor.