Uniunea Europeană ar trebui să construiască treptat un organism de informații cu atribuții depline, pentru a contracara mai bine amenințările din partea actorilor străini și pentru a răspunde mai energic la spionajul din interiorul granițelor sale, potrivit unui proiect de raport solicitat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citat de Bloomberg.
Noul serviciu de informații ar urma să colecteze propriile informații cu privire la amenințările care provin din afara granițelor UE și care vizează blocul în ansamblul său, potrivit unor persoane familiarizate cu raportul. Scopul este de a evita suprapunerile cu agențiile naționale și de a contribui la combaterea spionajului care vizează instituțiile UE.
La începutul acestui an, von der Leyen l-a însărcinat pe fostul președinte finlandez Sauli Niinisto să prezinte recomandări cu privire la modul de îmbunătățire a pregătirii Uniunii pentru a face față unei varietăți de posibile crize. Se așteaptă ca acesta să își facă publice concluziile săptămâna viitoare, iar proiectul este încă supus unor modificări.
Raportul face parte din efortul UE de a-și spori gradul de pregătire în materie de apărare și securitate, pe fondul creșterii unui set de riscuri – inclusiv acțiunile Rusiei pe flancul estic, potențialele repercusiuni ale conflictelor din Orientul Mijlociu și preocupările legate de influenței Chinei. Blocul comunicar a devenit, de asemenea, mai precaut față de noile amenințări hibride, cum ar fi valurile de migranți trimiși în UE de Rusia și Belarus pentru a destabiliza statele membre.
UE nu dispune de un serviciu de informații adecvat, funcționarii analizând în prezent sursele publice disponibile și informațiile primite de la statele membre. Acest lucru limitează capacitatea instituțiilor UE de a detecta potențialele amenințări și de a reacționa, se arată în raport.
Niinisto este așteptat să propună extinderea mandatului Centrului UE de Informații și de gestionare a situațiilor (EU INTCEN), pentru a include colectarea de informații, precum și utilizarea delegațiilor diplomatice ale UE în acest scop, au declarat sursele sub rezerva anonimatului, deoarece raportul nu este finalizat.
Noul centru, împreună cu alți actori ai UE, ar putea apoi să desfășoare activități de contraspionaj și să sprijine factorii de decizie politică prin evidențierea riscurilor potențiale.
În plus, proiectul de raport solicită UE să își consolideze apărarea împotriva spionilor ostili prin alinierea cadrului juridic pentru spionaj și activități clandestine ilegale în statele membre, pentru a evita zonele de tip ”safe-haven”. De asemenea, este de așteptat să se propună stabilirea de restricții pentru diplomații din țări terțe care călătoresc în UE dacă aceștia reprezintă o amenințare în ceea ce privește desfășurarea de activități de sabotaj sau spionaj.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze.
Propunerea unui nou serviciu de informații al UE este susceptibilă de a stârni controverse în cadrul blocului comunitar, având în vedere preocupările legate de centralizarea puterii la Bruxelles, precum și reticența agențiilor naționale de securitate de a împărtăși informații și surse clasificate cu alte țări și instituții UE.
Înalții funcționari și legislatorii UE au solicitat în trecut consolidarea schimbului de informații între țările UE în urma atacurilor teroriste de la Paris din 2015 sau Bruxelles din 2016, însă s-au înregistrat puține progrese.
În cadrul discuțiilor preliminare pentru pregătirea raportului Niinisto, unele state membre au remarcat importanța respectării responsabilităților diferite ale autorităților naționale și ale instituțiilor UE. Unele capitale au subliniat necesitatea unui răspuns la nivelul UE, având în vedere natura transfrontalieră a unor crize.
Raportul solicită, de asemenea, o mai bună utilizare a instrumentelor de finanțare deja disponibile la nivel național și european. O sugestie este de a extinde domeniul de finanțare al Băncii Europene de Investiții pentru sectorul apărării.
De asemenea, este de așteptat să se propună un plan european de investiții în materie de pregătire, care ar reuni diverse instrumente de finanțare într-un singur instrument, care ar putea permite alocarea unei părți din bugetul UE pentru securitate și apărare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să angajeze un anumit procent din PIB în aceste scopuri, potrivit draftului citat.
T. S.