Nevoia de finanțare a României în acest an este printre cele mai mici din regiunea Europei Centrale și de Est, respectiv sub 10% din PIB, se arată într-un raport al agenției de rating Moody’s, remis Sursa Zilei. Statele cu cea mai scăzută nevoie de finanțare din zonă sunt Polonia și Slovacia.
”Pentru cele șase state ale regiunii (Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, n.r.), necesarul brut de finanțare pentru 2014 se ridică la 94,2 miliarde de euro, echivalentul a 10,5% din PIB-ul grupului, în scădere de la 108,9 miliarde de euro (12,3% din PIB-ul regiunii) în 2013, datorită unor plăți de amortizare (rambursare de împrumuturi, n.r.) mai reduse”, se arată în raportul Moody’s.
La un Produs Intern Brut (PIB) nominal de 658 de miliarde de lei și o țintă de deficit bugetar de 2,2% pentru 2014, România ar trebui să împrumute, în acest an, doar pentru finanțarea deficitului bugetar, aproximativ 14,5 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro). Potrivit estimărilor Moody’s însă, necesarul total de finanțare al României este de aproape 60 de miliarde de lei (13,3 miliarde de euro).
”Slovenia și Ungaria vor avea cele mai ridicate nevoi de finanțare, de 14,3%, respectiv 22,7% din PIB, în timp ce Polonia (după ce și-a retras toate certificatele de trezorerie în 2013), Slovacia și România vor avea cele mai mici sume de finanțat, sub 10% din PIB”, se mai arată în raportul Moody`s. (vezi graficul)
În document se precizează că rambursarea datoriei pe termen mediu și lung, pentru lunile rămase din 2014, va fi mai ridicată în al doilea trimestru, respectiv de 13 miliarde de euro.
”Amortizările datoriei externe (incluzând datoria deținută de bănci și de alți creditori) va crește la peste 16,4% din nevoia totală de finanțare pentru 2014, de la 11,9% în 2013, deși rambursările, per ansamblu, vor scădea”, mai precizează raportul Moody’s.
Experții agenției de rating punctează că, la fel ca în 2013, abia trei sferturi din nevoia brută de finanțare a celor șase state din regiune va fi suportată din surse interne (emisiuni de titluri de stat pe piața autohtonă), care va totaliza 72,6 miliarde de euro (8,1% din PIB), în scădere de la 82,1 miliarde de euro în 2013.
Emisiunile de obligațiuni pe piețele externe vor scădea până la 14,7 miliarde de euro (1,6% din PIB), de la 17,3% anul trecut.
”Cehia, Ungaria, Polonia și România s-au confruntat cu o creștere a randamentelor la obligațiunile pe termen lung din momentul în care Rezerva Federală (Fed)a anunțat, anul trecut, că reduce ritmul în care cumpără active. Datoriile publice cu un grad ridicat de expunere pe deținătorii nerezidenți, precum Polonia și Ungaria, ar putea experimenta încă o creștere ușoară a randamentelor la titlurile de stat pe termen lung, emise pe piața internă, având în vedere volatilitatea piețelor financiare globale”, mai transmite Moody’s.
În privința României, datoria publică a depășit 40% din PIB la finalul anului trecut, deși deficitul bugetar a scăzut față de 2012. Potrivit economistului Florin Cîțu, Guvernul Ponta a ales să contracteze mai multe împrumuturi pe termen lung, care vor trebui plătite de generațiile viitoare.
”Strategia Fiscal Bugetară (SFB) prezentată în Mai 2012 arată o evoluție descrescătoare a datoriei publice totale. Această strategie era agreată cu FMI și ținea cont de o consolidare fiscal-bugetară reală, din punctul meu de vedere. În ianurie 2013, Guvernul actual, după ce a mărit cheltuielile publice, a prezentat o nouă traiectorie a datoriei publice totale, de această dată crescătoare. Este important de observat că datoria publică totală crește ca procent din PIB din 2012 (față de estimari) de la 34% la 38%”, spune Florin Cîțu.
Nu numai că datoria publică a avansat ca pondere în PIB, dar aceasta se raportează și la un PIB nominal mai mare.
”Creșterea salariilor pentru sectorul bugetar, cheltuielile administrative mai mari, subvențiile, arieratele sunt plătite atât de generația noastră (35 de noi taxe), dar și de cele care o să urmeze (datorie publică mai mare). La schimb, ambele generații primesc cea mai săracă țară din UE, cu un PIB potențial aproape de zero și un sector bugetar care consumă din ce în ce mai multe resurse”, mai spune Cîțu.
Datoria pe care statul român a contractat-o în 2007, anul aderării României la UE, se ridica la 2.469 de lei pe cap de locuitor, sumă care a crescut de cinci ori până la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, la 12.349 de lei pe cap de locuitor. Astfel, administrația publică (centrală și locală) datora băncilor, la finalul anului 2007, 53,2 miliarde de lei, sumă care a depășit 242 de miliarde de lei la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut.
Cosmina Croitoru