Singurele arme ale inspectorilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în lupta împotriva corupției din sistem au fost, în 2011, fluturașii, afișele și formularele detaliate de reclamații. Aceasta este concluzia unui raport al Curții de Conturi prezentat, în exclusivitate, de money.ro.
Astfel, echipa de audiat a Curții de Conturi care a făcut verificările la ANAF în 2011 subliniază că „domeniile/direcțiile de acțiune cu importanță crucială pentru combaterea corupției fie se află în stadiu incipient, fie sunt nerealizate”. „Mai precis, ANAF a realizat progrese privind expunerea de afișe anticorupție, oferirea de formulare de reclamații sau oferirea de servicii electronice și mai puțin în acele domenii ce ar conduce în mod efectiv la identificarea sau sancționarea fenomenelor de corupție”, se arată în raport.
De altfel, constatările Curţii de Conturi sunt halucinante – ANAF-ul, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, toate din subordinea ministerului de finanţe, nu au oameni destui, nici bine pregătiţi, şi nici integri care să vegheze ca la bugetul de stat să fie colectate cât mai multe taxe.
Chiar și Corpul de Control al Fiscului se poate lăuda doar cu o „performanță redusă”. Asta, în condițiile în care inspecțiile fiscale se fac după ureche, calitatea acestora fiind condiționată doar de „flerul, experiența individuală și scrupulozitatea fiecărui inspector fiscal”, mai notează auditorii Curții de Conturi. În plus, „procedurile și metodologiile actuale de control permit tergiversarea, cu rea credință, a finalizării unei inspecții fiscale (de ex. rambursări de TVA) prin solicitarea în mod excesiv și nemotivat a unor controale încrucișate sau soluționarea cu greutate a unor controale încrucișate”, se mai arată în document. La aceasta se adaugă și faptul că „procedura de sechestrare a bunurilor datornicilor are la bază doar decizii subiective ale funcționarilor ANAF”. Cu alte cuvinte, ai „pile” la Fisc, scapi de sechestru.
Asta, cu atât mai mult cu cât, notează inspectorii Curții de Conturi, „administratorii de baze de date pot realiza operațiuni directe asupra bazei de date (pot adăuga/modifica ori pot șterge informații fără ca cineva să detecteze automat (cu promptitudine) acest lucru”.
Mai mult – este notat în raport – în cazul firmelor intrate în insolvenţă, deşi sunt multe în această situaţie, executarea silită se face pe ochi frumoşi şi aşa se explică că doar câteva au ajuns în această situaţie.
Acuzații grave și la adresa Autorității Naționale a Vămilor
O altă acuzaţie gravă este formulată de Curtea de Conturi la adresa Autorităţii Naţionale a Vămilor aflată și ea în subordinea ANAF. Marea majoritate a mesajelor (la telefonul anticorupţie) figurează drept goale de conţinut, astfel că nu se poate contoriza sau garanta că nu se realizează ştergeri frauduloase ale unora dintre ele (muşamalizarea unor sesizări).
Inspectorii Curţii de Conturi mai spun că un exemplu de rea-voinţă a angajaţilor din vămi este că aparatul Roboscan, unul dintre cele mai performante din lume, care poate depista mărfuri de contrabandă prin scanare fără ca tirurile să fie deschise, nu funcţionează pe perioade foarte lungi de timp sau este amplasat greşit. Altă vulnerabilitate a sistemului este că unii vameşi închid ochii la valoarea şi cantitatea unor mărfuri.
Așa se face că volumul de taxe şi impozite încasate de ANAF scade, în raport cu economia, este concluzia inspectorilor Curții de Conturi.
Contactat de reporterii Money TV, Gheorghe Ialomiţianu, care era ministru al finanţelor în perioada la care se referă raportul, spune că în ANAF sunt persoane care nu-şi merită funcţia. Iar dacă faptele constate de Curtea de Conturi se confirmă, ar trebui să apară sesizări penale. „Mie îmi pare rău că, în momentul în care am dat acele hotărâri de guvern privind restructurarea ANAF-ului, nu au plecat cei care n-au ce căuta acolo. Nu există pădure fără uscături. Dar nu putem arunca cu noroi în tot personalul de la ANAF. Să ştiţi că sunt între 60 şi 70% oameni de bună credinţă care lucrează corect, respectă legea”, a declarat fostul ministru de finanţe.
„Eu nu trebuia să mă bag în actul de control. Dacă sunt nişte lucuri care nu se confirmă, cei de la ANAF trebuie să-l conteste. Este procedura de contestare. Dar dacă lucrurile sunt aşa, eu o să cer la preşedintele Curţii de Conturi să facă sesizare penală împotriva persoanelor vinovate de aceste lucruri”, a concluzionat Ialomiţeanu.
Până la o eventuală solicitare a fostului ministru, inspectorii Curții de Conturi au sesizat deja Parchetul în urma verificărilor derulate la Direcțiile generale ale finanțelor publice Olt și Maramureș, unde au fost constatate ilegalități flagrante.
Spre exemplu, la Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureș, Curtea de Conturi a descoperit că, în baza unor documente fictive, angajații Fiscului au redus cu 1,3 milioane de lei obligațiile fiscale ale unui număr de 19 agenți economici.
R.D.