Infiltrarea printre refugiații ucraineni, penetrarea instituțiilor și a rețelelor de comunicații, culegerea de informații despre sprijinul pentru Ucraina sunt doar câteva dintre „ocupațiile“ serviciilor de spionaj rus în România.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a prezentat raportul pe activitate pe anul 2023, în care sunt prezentate principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile” care au acționat în România, cum ar fi spionajul rus.
Potrivit documentului, deteriorarea semnificativă a climatului de securitate și stabilitate, prin acutizarea focarelor de conflict existente și apariția unora noi, a continuat și pe parcursul anului 2023.
Acțiunile serviciilor de informații ostile au vizat ca principale obiective:
– încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
– culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatice;
– subminarea, prin dezinformare și propagandă a încrederii românilor în Armată și aliați, în factorul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin derularea unor acțiuni asociate agresiunilor informaționale.
Raportul arată și că acțiunile din vara lui 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul în proximitatea imediată a țării noastre și a teritoriului Alianței, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.
„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice.
Riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la adresa țărilor din regiune au vizat „creșterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni, exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina, posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente” se mai arată în documentul citat de euractiv.ro.
Adina Bucur