Reorganizarea DIICOT pe modelul DNA a fost făcută și în perspectiva în care, pe termen lung, cele două Parchete specializate ar putea fi reunite într-o singură structură, a declarat miercuri ministrul justiției, Raluca Prună.
„Am făcut din DIICOT, instituțional vorbind, exact ceea ce este și DNA-ul. Și am făcut asta în considerarea unei viziuni mai largi, întrucât, nu știu, este de presupus că în 10 ani, nu știu, într-un orizont de timp, pe termen lung de fapt, aceste structuri specializate probabil că vor fi reunite într-una singură. Rămâne de văzut cum evoluează societatea românească. (…)Un tip de Parchet Antimafia, care se ocupă și de corupție și de crimă organizată, dar repet, este un orizont pe un termen foarte lung”, a afirmat Raluca Prună miercuri, la Adevărul live.
Raluca Prună a anunțat, pe 16 noiembrie, că Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reglementează activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, apreciind că prin acest act normativ s-a urmărit aducerea DIICOT „în oglindă la nivelul DNA”.
„Am adoptat o ordonanță de urgență care optimizează managementul, structura și organizarea DIICOT. Prevederile din ordonanță care aduc un plus de valoare activității DIICOT se referă cu specificitate la întărirea și la eficientizarea funcției de conducere a Direcției, la îmbunătățirea organizării interne, aceasta într-un cadru mai amplu, a unei discuții pe agenda europeană care din păcate cuprinde din ce în ce mai mult chestiuni legate de combaterea fenomenului terorist, al criminalității organizate, care de cele mai multe ori finanțează acest fenomen”, a afirmat Raluca Prună, într-un briefing la Palatul Victoria.
Prună: Discuțiile cu privire la iminența unei legi a răspunderii magistratului, un atac direct la independența justiției
În cadrul aceluiași interviu, ministrul justiției a mai spus că discuțiile din spațiul public cu privire la iminența unei legi a răspunderii magistratului reprezintă „un atac direct și nenuanțat la independența justiției”.
„Eu iau toate aceste discuții cu privire la iminența unei legi a răspunderii magistratului ca pe un atac direct și absolut nenuanțat la independența justiției din România. De ce spun asta? La momentul la care noi vorbim și la care nu avem o lege specială a răspunderii magistratului, nu înseamnă că nu avem dispoziții în lege cu privire la răspunderea magistratului”, a declarat Raluca Prună.
Ministrul justiției a mai spus că există și în prezent suficiente pârghii prin care un magistrat care greșește poate fi sancționat.
„Există dispoziții foarte clare cu privire la abateri disciplinare, cercetări disciplinare ale magistratului prin Inspecția Judiciară, care funcționează ca o structură independentă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Avem cazuri în care magistrați au fost cercetați, sancționați și nu în cele din urmă, dacă magistratul, cu rea credință acționează, poate fi trimis în instanță. Deci avem toate garanțiile încât să nu fim îngrijorați că nu există posibilitatea de a sancționa un magistrat care cu rea credință își exercită profesia”, a explicat Raluca Prună.
În opinia ministrului justișiei, discuțiile cu privire la o lege a răspunderii magistraților reprezintă o metodă de presiune la adresa acestei categorii profesionale.
„În România, ca și în alte state de drept, avem căi de atac. Deci a spune că a greșit un magistrat, mă duc în apel, au greșit și cei din apel, mă duc în recurs, dar a spune că trei grade de jurisdicție greșesc toate și că eu am fost de fapt condamnat pe nedrept și pentru asta am nevoie de o lege a răspunderii magistratului, prin care să agit așa, o marotă, (…), să exercit de fapt un tip de presiune (…), eu citesc asta într-o cheie a presiunii asupra magistratului, pe care ni l-am dori, poate, să se auto-cenzureze. Dar eu cred, și asta este vestea bună pentru publicul românesc, poate mai puțin bună pentru anumiți politicieni, că magistratura din România a ajuns la un grad de independență cu care s-a obișnuit și de la care va fi greu să ne întoarcem”, a mai spus Raluca Prună.
R.D.