O cerere de reexaminare formulată de președintele Traian Băsescu față de proiectul legii privind Autoritatea de Supraveghere Financiară este luată în derâdere de către actuala Putere în comisiile de specialitate ale parlamentului. Liberalii nu au renunțat la planul lor de a controla noua Autoritate de Supraveghere Financiară (ASF) care trebuie sa preia supravegherea pieţei de capital (CNVM), a asigurărilor (CSA) şi a pensiilor (CSSPP).
Termenul de înființare al acestui nou organism este pentru 15 aprilie, dar, cum șeful statului a trimis-o din nou în legislativ spre modificare, membrii comisiilor de buget finnațe și cei de politică economică de la Camera Deputaților i-au jucat un pocinog lui Băsescu. Conduși de către Dan Radu Rușanu, favorit la șefia ASF, aceștia au votat împotriva interdicției cerute de șeful statului ca membrii organismului financiar să nu fie soți sau rude ori afini până la gradul al treilea. Mai mult, pentru a da legitimitatea acestei prevederi ei au inclus în zona nepotismului și rudele și afinii președintelui statului. Interzis la aceste demnității au doar rudele și finii membrilor Guvernului și cei ai angajaților BNR. raportul comisiilor urmează a fi astăzi adoptat în plenul Camerei, ca prim for legislativ sesizat.
Naş al ministrului transporturilor, Relu Fenechiu, Ruşanu este considerat a fi „Hrebenciucul“ liberalilor pentru abilitatea de a trage sfori politice şi economice.
Dan Radu Ruşanu, unul dintre liderii puternici ai PNL, a făcut tot posibilul pentru a fi noua variantă pentru preluarea şefiei noii Autorităţi de Supraveghere Financiară (ASF). În urmă cu mai bine de 10 ani, Rușanu a fost şi preşedintele EximBank, iar acum ideea unui superfisc care să supravegheze piaţa de capital (CNVM), asigurările (CSA) şi a pensiile (CSSPP), este mai mult decât ispititoare pentru veternaul liberal.
Într-o primă variantă, în ASF ar fi trebuit să intre şi supravegherea bancară, pe care o coordonează Florin Georgescu în cadrul BNR, dar guvernatorul BNR nu a fost de acord ca acest departament să plece din banca centrală.
Din momentul în care s-a anunţat înfiinţarea ASF, o autoritate care preia sub administrare piaţa de asigurări, piaţa de pensii private şi piaţa de capital, mai multe nume au fost vehiculate pentru această poziţie. Iniţatorul legii de înfiinţare a ASF-ului, Florin Georgescu, care în toamna anului trecut era ministru de finanţe, a fost primul nume vehiculat. După terminarea mandatului de ministru de finanţe, în guvernul Ponta 1, Florin Georgescu a decis să se întoarcă la BNR, unde este prim-viceguvernator. Alte nume vehiculate au fost: Mircea Ursache, Daniel Dăianu sau Mihai Fercală.
Șefia ASF a creat discuţii în cadrul USL, liberalii nefiind de acord să cedeze şi acest post, după ce social-democrații au primit funcţii-cheie, în actuala guvernare.
Dan Radu Ruşanu este un nume binecunoscut în mediile financiare, având în vedere că din postura de parlamentar a fost membru şi a condus comisia de buget-finanţe. Numai că și-a găsit un rival în președintele Traian Băsescu care a apelat la dreptul său de a trimite spre reexaminare legea la parlament, folosind ca pretext necesitatea unei experiențe de cel puțin 10 ani în domeniul financiar pentru membrii conducerii ASF.
Conducerea ASF ar trebui să aibă un preşedinte, care trebuie să aibă o vechime de minim zece ani în domeniul financiar, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, care trebuie să aibă o vechime de minim şapte ani, potrivit amendamentelor aduse de deputaţii din Comisia de Buget. Ceilalţi membri vor trebui să aibă o experienţă de minim cinci ani în domeniul financiar.
Președintele Băsescu a cerut ca toți membrii să aibă cel puțin 10 ani în domeniul financiar pentru a candida la un post din ASF. În plus, șeful statului a mai cerut să se aplice și asupra rudelor parlamentarilor interdicția de a fi membru.
Articolul 9 lit. g) al Ordonanţei aprobate prin legea transmisă spre promulgare stabileşte între condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi aceea de a nu fi «soţi şi nici rude ori afini până la gradul al treilea cu Preşedintele României, preşedinţii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României»
Scrisoarea transmisă preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea
Confruntați cu opoziția președintelui, membrii comisiilor de buget-finanțe și de politică economică ai Camerei Deputaților s-au reunit luni seară pentru a da curs solicitărilor Cotroceniului.
Raportul suplimentar elaborat și trimis plenului Camerei reprezintă o sfidare la adresa solicitării prezidențiale. Deputații din comisiile de specialitate au fost de acord doar cu pragul celor 10 ani ca formulă de compromis nu însă și cu nrudele și afinii.
Ironic, parlamentarii au fost de acord doar cu intrdocerea acestei interdicții pentru rudele și afinii membrilor Guvernului și a celor din BNR. Au eliminat din categoriile cerute de Băsescu, rudele și afinii parlamentarilor până în gradul trei, dar și ai președinților celor două camere și ai președintelui.
Despre salariile din supravegherea sectoarelor financiare, inclusiv bancare, nu există informaţii publice, pentru că membrii acestor consilii afirmă că ar încălca anumite norme europene dacă le-ar publica. Foarte multe detalii nu sunt cunoscute, dar se ştie totuşi că bugetul alocat va fi mai mic decât suma celor trei bugete ale instituţiilor luate separat. Beneficiile nu vin însă din salarii, ci din controlul celor trei piețe financiare enumerate mai sus. Cine controlează instituția va avea un cuvânt greu de spus atât în domeniul valorilor mobiliare, dar mai ales în domeniul politicii de pensii și asigurări, unde banii aflați în circulație sunt de ordinul miliardelor ce euro.
În aceste condiții nu este de mirare interesul foarte mare al liberalilor pentru noua instituție moșită chiar de Daniel Chițoiu, cel carea fost lăsat de premierul Victor Ponta fără controlul bugetului de stat, trecut în mâna unui ministru delegat.
Valeriu Motoc