Prezența Republicii Moldova în CSI nu reprezintă ”mare valoare” pentru Rusia, a declarat președintele rus Vladimir Putin, în conferința de presă anuală.
Acesta a sugerat că R. Moldova, fiind unul dintre cele mai sărace state europene, nu își poate permite să renunțe la gazul rusesc ”ieftin”, și nici la piața rusă, care ar primi produsele agricole, potrivit publicației Deschide.md
Contextul acestor declarații este unul foarte relevant. Republica Moldova este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană și așteaptă o decizie de începere a negocierilor. În paralel, a făcut demersuri de a se desprinde de structurile Comunității Statelor Independente, folosită de Rusia pentru a-și menține dominația politică, economică și militară asupra statelor din spațiul ex-sovietic.
Realitatea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei a făcut ca rușii să nu mai aibă acces terestru sau aerian către bazele militare din Transnistria. Susținerea regimului separatist de la Tiraspol devine astfel tot mai nesustenabilă. După 2024, Ucraina nu va mai prelungi acordul de transport de gaze pentru Gazprom, ceea ce înseamnă că Rusia nu va mai putea susține Transnistria cu gaze gratis, al căror preț este pus scriptic la datoria Republicii Moldova. Chișinăul obține în prezent gaze de pe piețele europene la un preț mai bun decât cel oferit de Gazprom, iar Uniunea Europeană este cea mai importantă piață de export.
”Dacă R. Moldova nu vrea să fie participant la procesul de integrare a teritoriului post-sovietic, înseamnă că aceasta este alegerea conducerii sale, asta e. R. Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Dacă una dintre cele mai sărace țări vrea să urmeze exemplul Germaniei, care primește resurse energetice din SUA cu 30% mai scump decât, anterior, din partea Rusiei, poftim, să facă așa cum vor. La fel și pe alte domenii. De exemplu, piața rusească de produse agricole este folosită activ de producătorii din R. Moldova. Dacă nu vor să o folosească, nici nu trebuie. Unde vor duce ei aceste produse? Ei mai spun că renunță la gazul nostru, dar, în realitate, desigur că nu renunță. Cum vor, așa să facă. Pentru noi nu prezintă mare valoare prezența acestei țări în CSI. Dar suntem gata să-i primim, nu renunțăm și nu respingem pe nimeni”, a declarat Putin.
Pentru luna decembrie, gazul livrat de Gazprom în R. Moldova, cu direcția regiunea transnistreană, s-a scumpit din nou. Comparativ cu luna trecută, când costul cerut de Gazprom era de 830,42 de dolari pentru mia de metri cubi, pentru luna decembrie se atestă o creștere cu 62 de cenți, ajungând la 831,04 dolari pentru o mie de metri cubi.
Între timp, furnizorul de stat de gaze naturale SA „Energocom” a anunțat că prețul la gazele naturale pentru lunile octombrie-decembrie vândute către SA „Moldovagaz” va fi de circa 605 dolari per 1.000 mc.
Când vorbește despre ”importanta” piață a Rusiei, Putin omite că Moscova a folosit sistematic dependența producătorilor agricoli din R. Moldova de piața sa pentru a pune presiuni pe Chișinău și a-l menține în sfera sa de influență încălcând fără reținere reglementările OMC. Cele mai recente exemple ale acestor acțiuni ale Moscovei sunt de anul trecut. Agenția de stat a Rusiei specializată în controlul importurilor a interzis, începând cu 15 august 2022, importul unor produse vegetale din aproape toate raioanele R. Moldova din cauza așa ziselor ”încălcări repetate ale standardelor de calitate”. Interdicțiile s-au extins asupra tuturor raioanelor din R. Moldova, cu excepția Dubăsariului și a raioanelor din regiunea transnistreană. Ulterior, după o înțelegere cu Ilan Șor, Moscova a permis importurile unor producători afiliați cu Partidul ”ȘOR”. Ilan Șor este condamnat în dosarul ”Furtul miliardului” și a fugit în Israel, de unde a încercat să organizeze răsturnarea puterii de la Chișinău, prin mijloace subversive, ajutat de serviciile speciale ale Rusiei.
Presiunile economice sistematice ale Rusiei au dus la scăderea importanței pieței sale pentru producătorii moldoveni. În acest an, doar 3,6% din exporturile Republicii Moldova s-au dus în Rusia, mai precizează sursa citată.
V. Bârleanu