Un punctaj intern al PNL consultat de G4Media.ro arată că liberalii vor să evite polemicile politice pe tema tragediei de la Spitalul Județean Neamț. În cazul unor atacuri politice pe această temă însă, membrii PNL au ca linie de atac acuze la adresa PSD și a lui Ionel Arsene, dar și la adresa Guvernului Cioloș.
Astfel, punctajul arată că ”deprofesionalizarea managerilor de spitale este un proces care a început de cu mulți ani în urmă și a fost accentuată în 2016 o dată cu modificarea legislației în sensul în care nu era nevoie ca cei ce conduc spitalele să fie medici cu experiență în domeniu”, făcând referire la o ordonanță de urgență a guvernului Cioloș. Dar prevederea potrivit căreia managerii spitalelor nu trebuie să fie medici apare în legea sănătății, adoptată încă din 2006, când ministru al sănătății era Eugen Nicolăescu, unul dintre liderii PNL ai momentului, arată G4Media.ro.
Ordonanța la care face referire punctajul PNL (OG 79/2016) a relaxat accesul la funcția de manager în spitalele clinice în care se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală, eliminând restricția care spunea că managerul trebuie să fie cadru universitar sau medic primar și să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar.
Ce indicații mai conține punctajul PNL, potrivit G4Media.ro:
- Tragedia de la Neamț NU trebuie să facă obiectul polemicilor politice/electorale! Ancheta este în curs, instituțiile trebuie lăsate să afle adevărul despre această tragedie, vinovații trebuie identificați.
- Respingem orice fel de deturnare politică a tragediei de la Neamț, inclusiv încercarea unor lideri politici de a găsi, preventiv, vinovații în altă parte decât în zona lor de responsabilitate.
- Marcel Ciolacu și PSD s-au grăbit să politizeze tragedia de la Piatra Neamț în încercarea disperată de a-l scoate basma curată pe baronul local, Ionel Arsene. Ciolacu susține la unison cu managerul spitalului, Lucian Micu, că lucrările de reconfigurare a secției ATI, operate chiar în ziua incendiului, au avut aviz de la Direcția de Sănătate Publică
- Guvernul face investiții în secțiile ATI din toată țara. De astăzi au început verificările inspectorilor DSP în toate secțiile ATI din spitale. La finalul acestor verificări vom avea o radiografie a nevoilor fiecărui spital în parte și a pașilor pe care îi au de făcut pentru a se conforma și a respecta toate regulile de funcționare. Va fi alcătuit un plan de conformare care va fi adus la cunoștința tuturor managerilor de spitale.
- În același timp, Guvernul caută soluții pentru posibilităților de recrutare de personal suplimentar pe secțiile de ATI și va fi crescută capacitatea de tratare, inclusiv prin includerea de noi spitale în lista celor de suport COVID.
- Reforma sistemului medical: Tragedia de la Piatra Neamț și sincopele din aceste 10 luni de epidemie arată clar nevoia unei reforme profunde a sistemului medical. Guvernul PNL va face acest lucru atunci când vor fi îndeplinite câteva condiții: ritmul răspândirii epidemiei va fi încetinit, iar adoptarea de acte normative se va putea face având ca partener un Parlament legitim și bine intenționat.
- Starea proastă a sistemului medical de astăzi este rezultatul mandatelor dezastruoase ale unor miniștri PSD. De altfel, dacă privim în urmă, constatăm că ultimii trei miniștri ai Sănătății de la PSD au dosare penale în legătură cu activitatea lor de la minister.
- Sănătatea românilor nu are culoare politică, iar partidele ar trebui să stea departe de tot ce înseamnă numiri la vârful spitalelor sau instituțiilor sanitare. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie într-adevăr de o guvernare stabilă și așezată cu un mandat de patru ani care să fie determinată să schimbe din temelie sistemul.
- Pacte naționale pe diverse domenii au tot fost vehiculate în România post- decembristă, dar de cele mai multe ori au rămas doar la nivelul de cuvinte pe hârtie. Nu lipsa unui pact politic național a dus sistemul medical în starea de astăzi, ci dezinteresul miniștrilor care s-au perindat în fruntea sistemului și urmărirea exclusivă a intereselor personale și de partid prin modificări legislative succesive, contradictorii cu interesul pentru sănătatea publică.