Ministrul justiției, Raluca Prună, a anunțat joi că înțelege să-și asume funcția pe care o are și să aplice dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
„Ca ministru al justiției, înțeleg să iau act de performanța susținută a DNA, să-mi asum funcția pe care o am și să aplic dispozițiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului șef al DNA”, a declarat Prună.
Anunțul ministrului a fost făcut la prezentarea bilanțului DNA pentru 2015, eveniment la care au participat și președintele Klaus Iohannis, și premierul Dacian Cioloș.
La prezentarea bilanțului, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor dați ca mită s-a ridicat la suma de 431 milioane euro, sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
„Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți„, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Kovesi a susținut că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic privind necesitatea unei abordări strategice de prevenire a corupției.
„Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituții mai curate? Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesar un schimb de informații în timp real între toate instituțiile care verifică procedurile de achiziții publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție”, a evidențiat șefa DNA.
Kovesi a mai adăugat că, în 2015, au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013. Laura Codruța Kovesi a mai menționat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată.
„Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a arătat ea.
Șefa DNA a subliniat că este important ca soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a statului de drept.
„Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis Kovesi.
Procurorul-șef al DNA a atras atenția că, deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de doi ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară, motiv pentru care a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă.
R.D.