Chiar dacă a pornit cu stângul, sprijinul acordat de stat pentru consumatorii de energie care își instalează panouri fotovoltaice cu o putere instalată de maxim 100 KW, a început să dea rezultate. În prezent, există peste 10.000 de prosumeri.
Reglementările privind vânzarea energiei suplimentare obținute de prosumeri și prețul la care este valorificată energia după ce este livrată în rețea au rămas însă în urma realității din piața de energie electrică. În timp ce prețul energiei tranzacționate în piața concurențială a crescut de la o medie de sub 200 de lei/MWh, în 2018, la o medie de peste 280 de lei/MWh, în prezent, pentru prosumeri prețul obținut din vânzarea energiei a rămas la circa 200 de lei/MWh.
Practic, pachetul de reglementări pentru comercializarea energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile de către prosumatori a fost stabilit de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) în 2018, când energia se vindea în medie cu mai puțin de 200 de lei/MWh. Anomalia apărută a fost sesizată în prezent de către Ministerul Energiei, care a anunțat că ”nu este stimulativ ca energia prosumerului care este dată în reţea să fie plătită la un preţ foarte jos şi, de aceea, Guvernul va modifica acest lucru, pentru a se ajunge la o compensare cantitativă a energiei produse”. Declarația îi aparține ministrului Energiei, Virgil Popescu.
Potrivit legislației, prețul pe care un prosumator îl primește pentru energia electrică introdusă în sistem este prețul mediu ponderat înregistrat pe piața pentru ziua următoare în anul anterior. La începutul acestui an, operatorul comercial al pieței de energie electrică, OPCOM, a publicat prețul mediu ponderat înregistrat pe piața pentru ziua următoare în anul 2020, în valoare de 196,56 lei/MWh sau 19,6 bani/KWh. Cum anul trecut prosumatorii au primit un preț de 251 lei/MWh sau 25 de bani/kWh, rezultă că prețul din acest an este cu 21,6% mai mic.
Comparativ, furnizorii de ultimă instanță (FUI) solicită un preț de serviciu universal de 75-80 bani/KWh. Motivul: în momentul în care se face regularizarea, furnizorii nu plătesc prosumatorilor tarife de transport, distribuție, sistem, taxa de cogenerare, certificate verzi, acciza etc., pentru energia introdusă de aceștia în rețea, ci numai pentru energia consumată de aceștia din rețea. Însă chiar și așa, prețurile energiei marfă (fără tarife/taxe) atât pe piața concurențială, cât și pe cea de serviciu universal sunt de 24-40 bani/KWh, cu 22,5-100% peste prețul pe care-l primesc prosumatorii pentru energia introdusă în sistem în 2021.
„Este nevoie în România să fim parte a acestor schimbări, să fim parte a acestei revoluţii inclusiv în domeniul construcţiilor, a eficienţei energetice. Să nu uităm că primul sâmbure a fost făcut în Parlament spre sfârşitul anului 2018-2019 în Comisia de industrii, când pentru prima dată am legiferat în România prosumerul, acel consumator care poate să-şi pună pe casă panouri fotovoltaice şi nu mai trebuie să treacă prin furcile caudine ale tuturor agenţiilor, autorităţilor pentru a putea folosi şi a da surplusul în reţea. Acest lucru s-a realizat. Întâi cu 27 kW, apoi ridicat la 100 kW. Am reuşit acest pas, dar nu este suficient. Trebuie să ne gândim că nu este stimulativ ca energia prosumerului care este dată în reţea să fie plătită la un preţ foarte jos. De aceea, Guvernul şi-a asumat în programul de guvernare să modifice acest lucru şi să încercăm să ajungem la o compensare cantitativă a energiei produse în plus, în aşa fel încât eu, prosumer, îţi dau ţie, furnizor, o cantitate şi iau de la tine aceeaşi cantitate. În felul acesta cred că am putea stimula mult mai bine prosumerii şi instalarea de panouri fotovoltaice pe casă s-ar face într-un ritm mult mai susţinut. Panourile fotovoltaice nu înseamnă tot şi de aceea e nevoie de tineri studenţi, echipe din România şi din toată lumea să vină să gândească noi concepţii de case”, a spus Virgil Popescu.
Alexandru Moldovan