Unul dintre predicatele cu care ministrul Cătălin Predoiu justifică modificările din pachetul de legi ce privesc Justiția arată că guvernul și-a propus să trateze acest subiect exclusiv din perspectivă politică, susțin juriștii consultați de Sursa Zilei. Este vorba despre prevederea conform căreia procurorii de pe funcții de conducere pot ataca în contecios decretul prezidețial de revocare din funcție, o regulă pe care România o are „dinainte de război” și care este prevăzută expres în primul articol al Legii contenciosului administrativ.
- Art. 1 Legea 554/2004: „1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.”
Justificarea ministrului face referire la cazul Laurei Codruța Kovesi, care a câștigat la CEDO împotriva Guvernului, invocând lipsa unei căi de atac a deciziei politice prin care a fost elilberată din funcția de conducere de la DNA. De aceea, juriștii consultați de Sursa Zilei susțin că reglementarea este redundantă și că a fost lansată doar ca statement politic. Acesta este motivul pentru care specialiștii avertizează asupra pericolului introducerii unor reglementări care să golească de puteri instituții fundamentale ale Justiției.
„Cum ministrul Predoiu este un specialist al dreptului civil, nu are cum să fie o greșeală aceasta supraglementare. În plus, Guvernul a omis chiar jurisprudența din acest domeniu, respectiv exemplele, cuprinse chiar și în Hotărârea Kovesi împotriva României, de hotărâri adoptate de instanțe în cauzele în care procurori revocați din funcțiile de conducere au cerut și chiar au obținut anularea decretelor prezidențiale adoptate în urma deciziilor CSM de încetare a angajării din cauza pensionării, demisiei sau din motive disciplinare”, arată specialiștii consultați de Sursa Zilei.
Un exemplu recent și celebru este cel al fostului procuror general al României, Augustin Lazăr, care a contestat în instanță revocarea sa din funcție, în urma unui raport de activitate întocmit de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Lazăr a renunțat însă la acțiune, fiind mulțumit că și-a încetat calitatea de procuror general prin pensionare.
Conform sursei citate, Curtea Constituțională nu are motive să fie chemată în litigii ce privesc numiri sau revocări din funcții de conducere, indiferent de autoritate, aceste contestații fiind de competența instanțelor ordinare, la fel ca toate lezările produse în nume propriu de orice act administrativ.