Proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, depus la Parlament miercuri de către Tudorel Toader, prevede, printre altele, că ministrul justiţiei poate solicita informări asupra activităţii Parchetelor de la şefii acestora şi poate da îndrumări scrise.
În cadrul articolului 69 al Legii 304/2004, articol care reglementează raporturile dintre ministrul Justiţiţiei şi Parchete, a fost introdus alineatul 3. ”Ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii”, stipulează alineatul nou introdus în articolul 69, citat de Mediafax.
Chiar articolul 1 al Legii a suferit o amendare în ceea ce priveşte relaţia procurori-ministru. Potrivit legii aflate în vigoare, Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în Parchete, în condiţiile legii. Ministerul propune acum reformularea alineatului 3 al articolului 1 în forma următoare: ”Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiţiei, prin procurori constituiţi în Parchete, în condiţiile legii”.
Articolul 64 alin. 3 are următoarea formă propusă de către MJ: ”Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”. Faţă de legea în vigoare, noutatea este reprezentată de către introducerea cuvântului ”netemeinice”.
Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiţiei proiectul de modificare a legilor Justiţiei.
Preşedintele Comisiei pentru stabilitatea în justiţie, Florin Iordache (PSD), a declarat că aleşii vor lucra „în integralitate” proiectele de lege privind schimbările din Justiţie, afirmând că vor fi şi amendamente propuse de Ministerul Justiţiei care nu vor fi asumate de niciun partid. „Calendarul este următorul, aşa cum am anunţat şi în plenul comisiei, avem pentru cele trei legi – 303, 304 şi 317 – opinia Ministerului Justiţiei, aceasta va fi publicată pe site-ul comisiei, iar începând de săptămâna viitoare vom invita la comisie într-un format mult mai larg tot ce înseamnă sistem juridic, începând cu MJ, CSM, Înalta Curte, Parchetul General, asociaţiile profesionale”, a declarat deputatul PSD Florin Iordache.
Iordache a afirmat că Parlamentul nu îşi va asuma toate amendamentele propuse de Ministerul Justiţiei. „Avem un draft, dar noi vom lucra în integralitatea celor trei legi. Sunt anumite articole pe care dumnealui le propune, dar nu vor fi îmbrăţişate de niciun grup parlamentar, deci practic nu vor fi cuprinse în viitorul proiect de lege, dar sunt şi alte articole pe care noi considerăm că în acest moment trebuiesc modificate”, a spus Iordache.
Ministerul Justiției răspunde criticilor din sistem
Vineri, Ministerul Justiției a arătat, într-un comunicat de presă, că invitarea lui Tudorel Toader la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru a prezenta proiectul de modificare a legilor Justiției nu are caracterul unei „transmiteri” a acestui proiect, iar preluarea unei soluții legislative de către Parlament nu poate fi interpretată nici ca o „deturnare” sau o „abandonare”.
În plus, Ministerul Justiției precizează că refuzul ministrului Tudorel Toader de a se prezenta la Comisia specială ar fi avut semnificația unui „act grav de încălcare a Constituției”, iar autoritatea judecătorească nu are competența de a stabili situațiile în care un proiect de lege poate fi inițiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca inițiativă legislativă.
Ministerul Justiției a răspuns astfel criticilor formulate de CSM, Parchetul General și Înalta Curți de Casație și Justiție, cu privire la trimiterea proiectului la Parlament.
MJ arată că, indiferent de domeniul de reglementare și activitatea Guvernului în legătură cu respectivul domeniu, o hotărâre a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificări a reglementărilor specifice acelui domeniu respectă cadrul constituțional și legal de referință, fiind menită asigurării dezideratului securității juridice.
„Cu atât mai mult este susținută această inițiativă atunci când domeniul în discuție este cel al justiției, care face obiectul monitorizării speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, mai arată reprezentanții MJ.
Potrivit acestora, hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției dă expresie realizării obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, în sensul unei coordonări a reglementărilor în domeniul menționat, care incumbă deopotrivă, în cadrul limitelor și competențelor lor constituționale, Parlamentului și Guvernului.
„Astfel fiind, atât invitarea ministrului Justiției pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, proiectul Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și răspunsul favorabil al acestuia la invitația transmisă, este un act de cooperare constituțională loială, respectând cadrul constituțional de referință. Răspunsul la această invitație nu are semnificația unei <<transmiteri>> a proiectului de lege de către Parlament și nici a vreunei încălcări a procedurilor constituționale sau legale. Dimpotrivă, un refuz al ministrului Justiției de a se prezenta în fața unei Comisii parlamentare și a oferi informații cu privire la acte ce intră în sfera de competență a acestei Comisii, ar fi avut semnificația unui act grav de încălcare a Constituției. Curtea Constituțională a constatat recent că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României generat de un asemenea refuz de prezentare în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților”, arată Ministerul Justiției.
În acest context, consideră MJ, inițiativele parlamentare care ar putea privi același domeniu de reglementare sau aceleași soluții legislative promovate la nivelul Guvernului sau preluarea acestora, cum este situația în cauză, țin de voința Parlamentului, care nu poate fi cenzurată nici de autoritatea executivă și nici de cea judecătorească.
„Afirmațiile avansate în spațiul public de reprezentanți ai autorității judecătorești, în sensul unei <<deturnări>> a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din inițiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiției, nesocotesc cadrul constituțional și legal de referință. O astfel de preluare a unor soluții legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiției nu poate fi interpretată nici ca o <<deturnare>>, nici ca o <<abandonare>> a soluțiilor legislative conturate în privința modificării legilor justiției și nici ca o <<lipsire de eficiență>> sau ca lăsare în <<derizoriu>> a proiectului. Complexitatea procesului legislativ în cadrul Parlamentului, cu implicarea a numeroși actori instituționali, în condiții de transparență, sunt tot atâtea garanții ale realizării funcției legislative în concordanță cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricărei autorități publice de acceptare a procedurilor constituționale nu poate fi reținut ca fiind de natură să împiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotrivă, are semnificația plasării autorității în cauză deasupra legii”, precizează MJ.
Potrivit MJ, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra proiectului, iar considerentele avute în vedere de CSM la luarea acestei decizii au fost analizate de Ministerul Justiției.
„Potrivit art.1 alin.(4) din Constituție, <<Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale>>. În realizarea acestui principiu, toate autoritățile publice trebuie să dea dovadă de loialitate constituțională, respectându-și competența constituțională, și să coopereze în respectarea și realizarea principiilor și normelor constituționale. Autoritatea judecătorească nu are competența de a stabili situațiile în care un proiect de lege poate fi inițiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca inițiativă legislativă. Dacă autoritatea judecătorească ar avea îndrituirea constituțională să împiedice Parlamentul să legifereze, ar fi pusă în pericol însăși existența statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisă a rolului Parlamentului, de a cărui esență este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autoritățile executivă și judecătorească, autorități ce au alt rol și funcții în statul de drept”, se mai precizează în comunicatul MJ.