Subvenţia anuală de la bugetul de stat pentru partidele politice şi formaţiunile politice va fi alocată integral pentru partidele politice numai dacă cel puţin 30% din aleşii acestora la alegerile locale și la cele parlamentare sunt femei, prevede un proiect legislativ depus la Parlament.
Dacă procentul nu este respectat, subvenţia va fi diminuată cu un procent egal cu valoarea diferenţei dintre procentul de bărbaţi şi cel de femei în demnități alese.
Propunerea legislativă modifică şi completează art. 18 din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi a fost iniţiată de deputatele Cristina Trăilă (PNL) şi Laura Vicol (PSD).
„Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Subvenţia anuală de la bugetul de stat este alocată integral pentru partidele politice şi formaţiunile politice dacă cel puţin 30% din aleşii acestora la alegerile general pentru autorităţile administraţiei publice locale, respectiv la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat, sunt femei. În situaţia în care partidul politic, respectiv formaţiunea politică nu îndeplineşte această condiţie, valoarea subvenţiei anuale de la bugetul de stat va fi diminuată cu o cotă procentuală egală cu numărul întreg reprezentând diferenţa dintre procentul de aleşi bărbaţi şi procentul de alese femei”, prevede actul normativ.
De asemenea, proiectul precizează că prevederile acestei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2029.
„În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea AEP, Guvernul va modifica corespunzător Normele metodologice de aplicare a legii 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate rin HG 10/2026”, mai stabileşte actul normativ.
Iniţiatoarele consideră că „egalitatea între femei şi bărbaţi reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a UE, urmărită prin Tratatul de la Lisabona, Directiva tratamentului egal, Declaraţia universală a drepturilor omului, Convenţia privind drepturile politice ale femeilor sau Strategia cadru împotriva discriminării şi a oportunităţilor egale”.
Acestea menţionează că la alegerile europarlamentare din 2019 procentul de femei alese a fost de 21,2%, la alegerile parlamentare din 2020, acest procent a fost de 18,24%, iar la alegerilor locale din 2020 – 13,4%.
„Indexul european pentru egalitatea de gen, ediţia 2022, care măsoară cotele de gen din anul 2021, arată că suntem pe penultimul loc în topul european, în urma noastră fiind doar Grecia. O egalitate de gen slabă înseamnă că democraţia noastră mai are mult loc pentru a se consolida şi pentru a respecta principiul democratic al şanselor egale şi al echităţii. Deşi procentul candidaţilor femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 faţă de alegerile din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18,24% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume”, au mai susţinut iniţiatoarele în expunerea de motive a proiectului.
Ele au menţionat că este necesară găsirea de „formule pentru ca partidele însele să încurajeze participarea femeilor la viaţa de partid şi, pe criterii meritocratice, să fie promovate în poziţii eligibile la alegeri”.
„Propunerea noastră pentru a convinge partidele politice că este în interesul societăţii şi a democraţiei româneşti să încurajeze cu toată forţa implicarea femeilor în viaţa politică, este introducerea unui sistem de penalizare la cuantumul subvenţiei de stat primită anual de către partidele politice, în funcţie de procentul de femei alese în funcţii eligibile pe care îl au la alegerile locale şi la cele parlamentare naţionale”, mai arată acestea.
Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Adina Bucur