Economia mondială în 2024 va fi influențată de o serie de alegeri decisive, de politicile băncilor centrale pentru combaterea inflației și de evoluția conflictelor, potrivit unui raport publicat de Deutsche Bank, una din cele mai mari bănci din Europa. Concluzia studiului este: ”Va fi un 2024 interesant”.
SUA, cea mai mare economie a lumii, va intra într-o ușoară recesiune în prima jumătate a anului, iar Zona Euro va rămâne într-o perioadă de stagflație, care deja a început. Dar, pe termen mai lung, inteligența artificială oferă perspective mai luminoase pentru creșterea economică globală.
Per total, PIB-ul SUA va crește cu 0,6% în 2024, de la 2,4% estimat pentru acest an, pe fondul creșterii dobânzilor și al întârzierii răspunsului din partea băncii centrale (Fed) în privința creșterii dobânzilor. Prognoza pentru Zona Euro este o creștere a PIB-ului de doar 0,2%. ”Zona Euro se îndreaptă spre aproape doi ani de stagnare până la jumătatea anului 2024, când începe încet-încet redresarea”, avertizează analiștii DB în raportul publicat sub titlul ”Prognoza pentru 2024 – O cursă contra-timp”.
Deutsche Bank prevede o scădere și mai mare a creșterii economice globale, de la 3,2% în 2023 la doar 2,4% anul viitor. Chiar și acest ritm mai lent de creștere globală depinde de contribuții majore din partea celor mai mari piețe emergente, India având o prognoză de creștere cu 6,0%, iar China cu 4,7%.
Spre comparație, Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat creșterea economică mondială la 2,9% în 2024, de la 3% în acest an și cu mult sub media istorică de 3,8% pentru anii 2000-2019. FMI se așteaptă ca SUA să obțină o creștere de doar 1,5% anul viitor, față de 2,1% atât în 2022, cât și în 2023, în timp ce Zona Euro scade de la 3,3% în 2022 la doar 0,7% în acest an, înainte de a reveni la 1,2% în 2024.
Riscul geopolitic a reapărut în ultimii ani, iar autorii avertizează că ”potențialele puncte fierbinți sunt din ce în ce mai numeroase și interdependente, ceea ce ar putea duce la o situație de care piețele s-ar putea debarasa mai greu”.
Raportul reflectă faptul că aceasta ar putea fi mai degrabă o tendință multianuală, decât o evoluție către un eveniment de cotitură specific anului 2024.
Cu toate acestea, dispar dividendele păcii din ultimele decenii. Efectele macroeconomice ale acestui fenomen:
- un model în schimbare al fluxurilor globale de investiții străine directe;
- tendința ”near-shoring-ului” – investiții în lanțuri de producție și distribuție mai apropiate de piețele de destinație – care se reflectă în creșterea fluxurilor financiare spre țări precum Polonia, România și Mexic;
- creșterea investițiilor pentru producția de bunuri în Vietnam, pentru a scădea dependența de China (strategia ”China plus unu”).
În 2024 vor fi alegeri în zone-cheie pentru evoluțiile economice globale: Taiwan, India, UE (Parlamentul European), Marea Britanie și SUA.
Pentru alegerile din SUA, se anunță o campanie polarizată și tensionată, care va fi principalul factor de influență pentru piețele financiare. Cel mai probabil scenariu este o repetare a competiției dintre președinții Biden și Trump, cu un ”rezultat extrem de incert” și cu perspectiva unui Congres divizat.
”Presupunem că ambii candidați vor face presiuni pentru mai multe măsuri fiscale, Biden prin intermediul creșterii cheltuielilor pentru articolele sociale, iar Trump prin extinderea reducerilor de taxe din 2017. Anticipăm că ambii candidați vor rămâne consecvenți strategiilor față de China. Cu toate acestea, ei vor propune politici divergente cu privire la alte aspecte politice decisive, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina și Israel, parteneriatele comerciale, imigrația, mediul și problemele sociale interne”, mai afirmă raportul.
V. Bârleanu