România are premise bune de a înregistra o creștere economică de peste 4% în 2021, iar în 2022 ar putea reveni la nivelul economic dinaintea crizei pandemice, potrivit unei analize publicate de Cosmin Marinescu, consilierul prezidenţial pe politici economice. Acesta afirmă că reformele structurale și consolidarea fiscală nu mai pot fi amânate, în condițiile în care datoria publică va atinge 50% din PIB în 2021. Aceste reforme ar trebui să includă
Principalele concluzii ale analizei lui Cosmin Marinescu:
• În 2020, scăderea economiei României va fi una moderată în comparație cu evoluțiile altor țări. Chiar dacă România nu a înregistrat o revenire în V, potrivit definiției de manual bazată pe dinamica trimestrială, în 2021 există premise bune pentru o creștere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale, iar în 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona.
• Date fiind diferențele între criza-corona și criza financiară de acum un deceniu, putem estima refacerea relativ mai rapidă a situației finanțelor publice, iar eforturile de consolidare fiscală vor trebui să fie mai puțin apăsătoare, ca ajustări bugetare și costuri sociale.
• Reformele structurale și consolidarea fiscală nu mai pot fi amânate, deoarece România are de recuperat derapaje istorice, premergătoare crizei COVID-19, și care nu pot fi rostogolite la nesfârșit, în condițiile în care estimările actuale deja indică atingerea în 2021 a procentului de 50% din PIB datorie publică.
• Calea de mijloc pentru România ar fi reprezentată de o ajustare a deficitului bugetar pe un trend de tipul 7-5-3 (indicele deficitelor bugetare anuale – n.r.), conform obiectivelor deja anunțate, eventual cu un plus de ambiție în funcție de revenirea creșterii economice. De exemplu, o ajustare de circa 2,5 puncte procentuale, precum cea prefigurată în bugetul pentru 2021, pare a fi în linie cu dinamica estimată a ajustărilor de la nivel european.
• Este imperativă îmbunătățirea eficienței în colectarea veniturilor bugetare, printr-o administrare fiscală digitalizată, care să atragă disciplină și transparență în sistemul fiscal. Este totodată indispensabilă optimizarea cheltuielilor bugetare, prin mecanisme obiective de prioritizare și eficientizare a folosirii banilor publici.
• România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educație și administrație, de soluții legislative în domeniul achizițiilor publice și al fondurilor europene, dar și de viziune strategică privind arhitectura sistemului financiar, ca factor esențial în susținerea marilor proiecte de investiții.
• Pachetul consistent de fonduri europene din perioada de programare 2021-2027, inclusiv fondurile alocate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, sunt cele mai „ieftine” şi sigure surse de finanţare a investițiilor și reformelor necesare, iar România are datoria de a exploata pe deplin aceste oportunități.
• Succesul reformelor și relansarea economică vor fi influențate semnificativ de coerența deciziilor și corelarea setului de politici fiscal-bugetare și monetare, pentru susținerea în continuare a încrederii investitorilor și a mediului de afaceri.
• Măsurile de politică economică trebuie setate cu prudență, inclusiv cu gândul la o viitoare criză, pentru ca unele dintre soluțiile la criza-corona să nu potențeze cumva cauzele unei noi crize economice, întârziată poate prin apariția COVID-19.
• În plan global, economia va continua să internalizeze schimbări structurale și ajustări macroeconomice, transformări digitale și ample progrese tehnologice, iar criza-corona devine astfel o lecție de adaptare și flexibilitate a economiei, în regim disruptiv.