Un raport publicat de Centrul de prevenire împotriva aberațiilor sectare referitoare la Islam răstoarnă toate prejudecățile despre jihadiștii din Siria și Irak. CPDSI este o organizație privată fondatț de cercetătorul și antropologul Dounia Bouzar, având drept scop lupta împotriva radicalizării islamice în Franța.
Centrul a fost contactat de mai mult de 160 de familii, ale căror povești formează baza acestui lung raport de 90 de pagini. În acest studiu, autorii (Dounia Bouzar Christophe Caupenne, Suleyman Vâlsan) au pus la îndoială conceptul „gata să creadă” al religiozității globalizate, ținta sa și vectorul său privilegiat de propagare: internetul. Autorii subliniază o lărgire a obiectivelor discursului radical.
- Clasele de mijloc
Printre acești tineri candidați la jihad, din familiile intervievate, majoritari sunt clasele de mijloc (67%), clasele de muncitori (16%) și categoriile socio-profesionale superioare (17%). Raportul scoate în evidență o puternică reprezentare a profesorilor și mediilor educaționale. Potrivit autorilor, această categorie de părinți sunt mai atenți la copiii lor, ceea ce explică faptul că aceștia contactează mai ușor CPDSI.
- 15-21 ani
Aceasta este categoria cea mai afectată: 63% de candidați la jihad identificați în aceste familii. Dintre aceștia, doar 5% au comis infracțiuni minore. În schimb, 40% dintre ei au avut stări de depresie, ceea ce-i face pe autorii raportului să formuleze „ipoteza că îndoctrinarea funcționează mai ușor la tineri hipersensibili care pun întrebări cu privire la sensul lor viață”.
- Familii de atei. Contrar opiniei populare, recruții islamului radical nu se găsesc în majoritate în familiile musulmane practicante: 80% din familiile care au colaborat cu CDPSI se declară atee, și doar 10% au în cadrul lor o rudă imigrantă.
O „radicalizare în cameră” pe internet
Internetul este metoda de recrutare preferată de jihadiști în aproape 91% din cazuri. Raportul oferă o privire de ansamblu detaliată a resurselor folosite de recrutori pentru a crea un „spațiu virtual sacru”, unde tinerii înrolați intră pe o cale inițiatică pe care îl va conduce poate chiar la granița turco-siriană. „În noile discursuri de teroriștii și-au rafinat tehnicile de îndoctrinare controlând utilul internet, până la punctul în care ajunge să ofere o individualizare a ofertei, putând discuta cu oameni tineri cu totul diferiți”, se îngrijorează autorii.
Potrivit acestora, recrutorii pentru jihad, mai ales pentru Daech, au dezvoltat „5 mituri” cu care să se atragă prada: modelul de „cavaler eroic”, care funcționează la băieți, plecarea în numele unei „cauze umanitare”, cu priză la minore, „transportorul de apă”, adică cei care caută un lider, referirea la jocul de război video „Call of Duty” pentru tinerii care doresc să lupte și căutarea omnipotenței atrăgănd persoane „fără limite”. Raportul subliniază utilizarea de către radicali jocurilor video. Violența virtuală a unui joc precum „Assassin Creed” (Crezul Asasinului), jucat de un tânăr sensibil, poate favoriza „plecarea pentru o confruntare reală”.
Autorii raportului insistă asupra impactului filmelor cu imagini subliminale, postate, în special, de către un recrutor precum Omar Omsen, legat de Frontul al–Nusra (cunoscut și ca Jabhat al–Nusra, uneori numit al-Qaeda din Syria sau al-Qaeda din Levant – o miliție islamistă sunnită). Acesta folosește inclusiv elemente vizuale și înregistrări video referitoare la teoria conspirației, pentru a-i face fanatici pe tinerii izolați și vulnerabili, care vizionează ore în șir videoclipuri pe YouTube, metoda numindu-se „radicalizare în cameră”.
Trecerea prin moschee mai automat
Pe Facebook, pe Twitter, acești recrutori postează în masă clipuri video care prezintă logo-ul „Coca-Cola” în oglindă, care seamănă aproape total cu inscripția în arabă „Fără Mohamed, fără Mecca”. Sau arată bancnota de un dolar SUA care include toate simbolurile francmasonilor. Circulă diverse teorii conspiraționiste: că Illuminati au comandat atentatul din 11 septembrie, că sioniștii, însemnați cu numărul Fiarei 666, conduc lumea, că „sataniștii” sunt la muncă peste tot. Scopul este de a „teroriza” tinerii și să-i convingă că Răul îi înconjoară.
Noi convertiți își arată fără complexe radicalizarea pe paginile lor de Facebook, pentru ca mărturia lor să fie un exemplu.
Pe măsură ce Internetul devine principalul mod de radicalizare, trecerea pe la moschee nu mai este automată. „Islamul radical poate înclina tineri fără ca aceștia să fi participat la vreo slujbă. Unii au plecat sau au vrut să plece în Siria, fără să fi făcut vreo practică religioasă”, se mai arată în raport.
Andi Topală