Producătorii cer schimbarea mecanismului clawback și un control mai strict al prescrierilor de compensate
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a anunţat marți că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului, iar ”sute” de angajaţi vor fi disponibilizaţi anual în condiţiile menţinerii unui cadru fiscal şi legislativ care descurajează producţia de medicamente.
”Regimul fiscal nesustenabil şi discriminator din ultimii ani a afectat puternic operaţiunile industriale ale companiilor membre APMGR, care anunţă că peste 200 de angajaţi vor fi disponibilizaţi până la finalul anului 2014. Această tendinţă va continua şi în anii următori, dacă nu se iau măsuri concrete pentru îndepărtarea barierelor de acces şi a barierelor investiţionale impuse producătorilor de medicamente generice”, potrivit unui comunicat transmis marți.
Companiile membre APMGR asigură 8.000 de locuri de muncă în România şi contribuie, prin impozite directe şi indirecte, cu circa 1,5% la PIB-ul României.
”Autorităţile ar trebui să fie conştiente că industria locală nu este doar un furnizor de medicamente, ci şi un angajator strategic, care oferă locuri de muncă înalt calificate şi un contributor important la creşterea economică, în mod special prin creşterea potenţialului de export al industriei”, a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv APMGR.
Asociația afirmă că, începând cu 2011, când a fost introdusă taxa clawback în actuala formulă de calcul, au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente. Mai mult de jumătate din aceste medicamente dispărute (888 în total) erau medicamente cu preţ mai mic de 50 RON, iar 45% erau fabricate în România. Prin dispariţia acestora şi utilizarea variantelor mai scumpe sistemul public, dar mai ales pacienţii, trebuie să plătească mai mult pentru acelaşi tratament, conform comunicatului citat.
”Deşi sectorul farmaceutic a fost prezentat ca un domeniu strategic pentru economia României în cadrul Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020, politicile publice în vigoare blochează dezvoltarea economică a acestui sector de producţie şi, în unele cazuri, împing spre insolvenţă companiile producătoare de medicamente generice”, se mai arată în comunicat.
APMGR solicită autorităţilor o serie de măsuri care să faciliteze accesul pe piaţă al medicamentelor generice şi să înlăture barierele care blochează investiţiile în producţia locală:
- Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback (prin introducerea unui clawback diferenţiat pentru medicamentele generice) şi reducerea nivelului actual al taxei de peste 20% trimestrial;
- Modificarea mecanismului de stabilire a preţurilor medicamentelor de către Ministerul Sănătăţii prin renunţarea la dubla referenţiere, respectiv compararea preţului genericului atât cu cel al produsului original (max. 65%), cât şi cu cel din cele 11 state de referinţă;
- Introducerea unui sistem de monitorizare al prescrierilor şi a unei politici clare în privinţa prescrierii de medicamente compensate;
- Introducerea unor politici de încurajare a prezenţei şi volumului activităţilor locale de producţie ale industriei producătoare de medicamente generice, precum şi definirea adecvată a activităţilor de cercetare şi dezvoltare desfăşurate în facilităţi de profil din România.
Medicamentul generic este produsul care conține aceleași substanțe active ca și medicamentul original (inovativ), dar are un preț mai scăzut. Medicamentele generice sunt lansate la câțiva ani după ce expiră patentul pentru medicamentele originale.
APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva, Zentiva.
Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureș și Timișoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice din toate clasele terapeutice.
V.B.