Curtea de Apel Alba Iulia va da o decizie în procesul pe care președintele îl are cu ANI
Curtea de Apel Alba Iulia se va pronunța, în 10 iunie, în dosarul în care Klaus Iohannis a solicitat anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care aceasta constatase încălcarea legislației în domeniul conflictului de interese. Soluția nu va fi definitivă.
Judecătorii Curții de Apel Alba Iulia au încheiat, miercuri, judecarea dosarului în care Klaus Iohannis a solicitat anularea raportului de evaluare întocmit de ANI prin care aceasta constatase încălcarea legislației în domeniul conflictului de interese. ANI a întocmit, în 2013, un raport în care l-a acuzat pe președintele României că, în calitate de primar al Sibiului, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală, întrucât a semnat, în decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Klaus Iohannis a deținut funcția de președinte al FDGR în perioada 2002 — 2013.
Avocata care l-a reprezentat pe Klaus Iohannis a susținut în fața instanței că nu sunt întrunite elementele constitutive ale conflictului de interese administrativ. Aceasta a mai spus că este ‘evident’ că încheierea acestui contract, dintre tipografie și primărie, ‘nu se află în zona conflictului de interese administrativ, pentru că această operațiune nu a generat vreun fel de beneficiu, interes material pentru Klaus Iohannis, pentru soția sa sau pentru rudele sale’.
Ea a mai spus că respectivul contract nu a fost încheiat prin încredințare directă, ci prin licitație, fiind trei oferte depuse. Avocata a arătat că cea care a desemnat câștigătorul, respectiv firma care a prezentat prețul cel mai scăzut, în speță Tipografia Honterus, a fost comisia de evaluare, din care primarul Iohannis nu a făcut parte.
Aceasta a solicitat instanței admiterea contestației și anularea raportului de evaluare întocmit de ANI.
Proces suspendat
În martie 2014, CA Alba Iulia a dispus suspendarea judecării procesului intentat ANI de către, la vremea respectivă, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, după ce Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a transmis instanței că este începută urmărirea penală.
După ce Parchetul a închis dosarul penal, CA Alba Iulia a fost sesizată cu o cerere de repunere pe rol a cauzei formulată de către Iohannis, solicitare care i-a fost admisă în 29 aprilie.
Acuzațiile ANI
Potrivit unui comunicat dat publicității în august 2013, ANI a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă și penală de către Klaus Iohannis, întrucât acesta a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR).
Obiectul contractului semnat, în opinia ANI, cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ și penal de către Klaus Iohannis constituie servicii de informare și publicitate în vederea implementării unui proiect finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Potrivit sursei citate, Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie — iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăților către prestator (SC Tipografia Honterus SRL).
Conform ANI, primarul Sibiului nu a respectat dispozițiile art. 75, lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit cărora „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (…) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia (…) f) o asociație sau fundație din care fac parte”.
„Primarul Municipiului Sibiu a încălcat și dispozițiile art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit cărora ‘Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos materia (…) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă”, se menționa în comunicatul ANI.
Andrei Tudor