Curtea Constituțională a României a înregistrat, luni, trei contestații depuse pentru anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale
Contestaţiilor vor fi judecate marţi, conform Antena 3.
Contestațiile au fost formulate de trei cetățeni — Diana Fanea, Dragoș Nicolae Șaramet și Irina Nedelcu. Toţi cei trei solicită anularea primului tur de scrutin prezidenţial. Cei trei reclamanţi au cerut anularea rezultatului alagerilor, motivând proasta organizare, neregulile şi scandalurile de la votul de duminică.
O a patra contestaţie a fost depusă la BEC de candidatul independent Monica Luisa Macovei. Ea a reclamat „refuzul” exprimat cu „rea-credinţă” de președinții secțiilor de votare, care nu i-au lăsat pe alegătorii din alt oraş să voteze pe listele suplimentare. Oficialii au invocat lipsa formularelor de declarații pe proprie răspundere care trebuiau semnate înainte de vot.
Un al doilea candidat pierzător a contestat, luni, rezultatul alegerilor prezidenţiale. Gheorghe Funar cere anularea scrutinului de duminică pe motiv că s-a desfăşurat prin nerespectarea flagrantă a Constituţiei şi a Legii electorale.
Au fost săvîrşite numeroase fapte de natură penală şi am depus 2 denunţuri penale la DNA unul cu nr. 14444 din 28 octombrie şi cel de-al doilea, de ieri după masă, la ora 17. Pentru peste 10 milioane de români din ţara mamă şi de pretutindeni a fost încălcat dreptul de a alege şi pentru noi dreptul de a fi ales.
Gheorghe Funar
Candidatul independent susţine că a înscris în cererea de anulare a alegerilor 8 grupe de argumente, pe 6 pagini, care ar trebui să dea motive jduecătorilor constituţionali să invalideze rezultatul alegerilor.
Potrivit legii, Curtea Constituţională poate anula alegerile dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea motivată de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice sau electorale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.
Rezultatele scrutinului sunt centralizate de Biroul Electoral Central. După votare şi centralizarea voturilor, Biroul Electoral Central înaintează la Curtea Constituţională procesul-verbal constatator pentru fiecare tur de scrutin. CCR este cea care validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales. Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare – unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Curtea Constituţională a anunţat că se întruneşte vineri pentru validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, moment până la care trebuie soluţionate contestaţiile.
Alte contestaţii, care au privit candidaturile depuse pentru preşedinţie, au fost respinse până la 1 octombrie de Curtea Constituţională.
În 2009, alegerile prezidenţiale au avut loc la expirarea primului mandat al lui Traian Băsescu. Au fost primele alegeri prezidențiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale din România după aderarea la Uniunea Europeană. Rezultatul a fost validat de CCR abia după ce judecătorii au renumărat voturile exprimate.