Sentinel 1A, primul satelit al programului spațial Copernicus dezvoltat de Uniunea Europeană, a fost lansat în noaptea de joi spre vineri din Guyana Franceză, America de Sud, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Până în 2021, prin Programul Observare a Pământului – Copernicus, vor mai fi lansate alte șase misiuni. Misiunea Sentinel-1 constă dintr-o constelație de doi sateliți cu orbită polară, Sentinel-1A și Sentinel-1B, care se află în același plan orbital, funcționează zi și noapte și generează imagini utilizând un radar cu apertură sintetică (SAR).
”Este o realizare semnificativă, nu doar pentru programul Copernicus, dar și pentru Agenția Spațială Europeană și pentru implicarea UE în activități spațiale. Pentru UE, spațiul cosmic este în fruntea agendei politice. Spațiul este miezul strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă”, potrivit comunicatului citat.
Copernicus va asigura observarea și monitorizarea cu regularitate a subsistemelor Pământului, a atmosferei, a oceanelor și a suprafețelor continentale, și va oferi informații fiabile, validate și garantate care vor susține o gamă largă de aplicații și decizii privind mediul și securitatea. Datele specifice privind observarea Pământului vor deveni disponibile imediat pentru serviciile operaționale.
Copernicus va susține sarcini vitale de monitorizare a mediului și a securității prin furnizarea de date de observare a Pământului. Datele furnizate de acest satelit vor permite realizarea de progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea securității maritime, monitorizarea schimbărilor climatice și furnizarea de sprijin în situații de urgență și de criză.
Serviciile Sentinel-1A cuprind aplicații cum ar fi:
- Monitorizarea zonelor maritime înghețate și a mediului arctic;
- Supravegherea mediului marin, inclusiv monitorizarea deversărilor de țiței și detectarea navelor pentru securitatea maritimă;
- Monitorizarea riscurilor de mișcări ale suprafeței uscatului;
- Cartografierea suprafeței uscatului: păduri, ape și sol, agricultură durabilă;
- Cartografiere pentru susținerea ajutoarelor umanitare în situații de criză;
- Monitorizare climatică.
Studiile Comisiei arată că programul Copernicus ar putea genera un beneficiu financiar de aproximativ 30 de miliarde € și ar putea crea aproximativ 50.000 de locuri de muncă în Europa până în 2030. În plus, regimul de diseminare deschisă pentru datele și informațiile privind serviciile programului Copernicus va ajuta cetățenii, întreprinderile, cercetătorii și factorii de decizie politică să integreze dimensiunea de mediu în toate activitățile și procesele decizionale.
Antonio Tajani, vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru industrie și antreprenoriat, a afirmat că bugetul pentru Galileo și Copernicus, cele două programe spațiale europene importante, este asigurat pentru următorii șapte ani. ”Aproape 12 miliarde de euro vor fi investiți în tehnologiile spațiale”, a spus Tajani.
V.B.