Un bărbat diagnosticat cu ciupercă neagră sau mucormicoză a fost operat, săptămâna trecută, în România. Afecţiunea poate apărea la aproximativ o lună de la infecţia cu COVID-19, pe fondul sistemului imunitar compromis, mai ales în cazul celor care au avut forme severe de boală, dar şi pe fondul altor afecţiuni, precum diabetul sau HIV/SIDA.
Bărbatul operat la Institutul ORL din Capitală este acum internat pe secţie la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balș” şi primeşte tratament de specialitate.
„Pacientul este vârstnic, cu multiple probleme de sănătate printre care şi diabetul zaharat, a avut acum ceva vreme COVID-19. El a fost diagnosticat în altă clinică de ORL unde s-a prelevat o probă bioptică şi diagnosticul anatomo-patologic a fost pus de mucormicoză rino-sinuzală, el a fost trimis către Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş pentru tratament medicamentos, antifungic, colegii noştri de acolo ne-au rugat să rezolvăm partea chirurgicală a problemei, lucru pe care l-am şi făcut, practic sub anestezie generală am îndepărtat tot ţesutul invadat de mucormicoză.
Ulterior, pacientul a fost retrimis către colegii noştri pentru tratamentul cu antifungic, urmând să fie supravegheat.
În 2021 a fost o avalanşă de cazuri de mucormicoză, cazul acesta pare să fie unul singular cel puţin până în acest moment, acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare pentru că, aşa cum vedeţi, cazurile încep să crească şi atunci vedem dacă nu vom mai avea parte de astfel de pacienţi. Cei 6 pacienţi îngrijiţi de noi în 2021 au supravieţuit toţi, o singură pacientă şi-a pierdut un ochi pe fondul infecţiei fungice”, a explicat directorul medical al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL ”Prof.Dr. Dorin Hociotă” din Capitală, medicul Răzvan Hainăroşie, pentru News.ro.
De ce se numeşte ciuperca neagră?
„Exact aşa arată crustele pe care le determină această ciupercă, plus că ea, în momentul în care invadează ţesutul uman practic ea trombozează vasele şi ţesutul respectiv în acel moment devine ţesut necrotic şi se colorează în negru.
Din păcate, nu sunt nişte semnale de alarmă serioase pe care pacientul le primeşte şi care să-l ajute să ajungă la doctor. Ele uneori mimează simptomatologie rino-sinuzală banală, dar odată ajunşi la doctor cu siguranţă că oricare din colegii noştri la un diagnostic endoscopic, când va vedea respectiva culoarea neagră în nas prima dată se va gândi la mucormicoză”, a precizat dr. Răzvan Hainăroşie.
Medicul Adrian Marinescu spune că, dacă înainte de pandemie aceste cazuri erau cu totul excepţionale, după primii ani ai pandemiei au început să apară mai multe. Directorul medical al INBI Matei Balş explică faptul că diagnosticul pus cât mai din timp poate salva viaţa pacientului. În cazurile grave, în care se ajunge la complicaţii la nivel pulmonar, al creierului sau la nivelul mai multor organe, riscul de deces este foarte mare.
Cum acţionează infecţia fungică numită mucormicoză
Boala nu se transmite de la un pacient la altul, spune dr. Marinescu. În funcţie de zona în care se extinde, pot exista forme uşoare şi forme severe de boală. Formele severe sunt cele în care sunt afectate mai multe organe, caz în care prognosticul rămâne rezervat.
„În primul rând că poate să dea multiple afectări, cel mai frecvent este o afectare la nivelul sinusurilor, şi aici vorbim de o formă care în general este mai uşoară dacă este tratată la timp, dar există prindere pulmonară, există prindere la nivelul pielii, sistemului gastro-intestinal şi mai ales la nivelul creierului.
În general formele severe sunt formele diseminate, în momentul în care vorbim de diseminare este o prindere multiorganică şi, din păcate, dacă ajungem la acea formă posibilitatea de intervenţie este foarte redusă şi indiferent ce am face ca tratament prognosticul este nefavorabil.
În al doilea rând, nu este o boală care să se transmită de la un pacient la altul, este foarte important, deci este un lucru pe care îl ai tu individual în raport cu propriul tău sistem imunitar şi într-adevăr infecţia cu Sars-cov-2 poate să predispună.
În al treilea rând, tratamentul trebuie să fie instituit foarte repede, dacă nu se intervine la timp, dacă nu este un diagnostic rapid este evident că nu mai ai cum să intervii decât într-o mică măsură sau deloc”, a precizat medicul.
Adina Silav