- UPDATE
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat luni că, în dosarul în care a cerut Senatului începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, au fost audiați inclusiv ambasadori.
„Au fost audiați și ambasadori, și șefi ai misiunilor diplomatice, au fost audiați și funcționari din cadrul ministerului„, a afirmat Kovesi la ieșirea de la CSM.
Kovesi a mai spus că „deocamdată, suspiciunile procurorilor anticorupție vizează comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale” și că Titus Corlățean beneficiază de prezumția de nevinovăție.
„Pot să vă spun că atașat referatului procurorului au fost înaintate 19 volume, copii ale dosarului, în care se regăsesc declarații de martori, persoane sau funcționari care au fost implicați în aceste activități. Sunt documente ridicate de la diverse instituții publice, alte date și informații pe care se bazează probatoriul în acest moment”, a mai susținut șefa DNA.
Întrebată dacă Titus Corlățean este singura persoană vizată de ancheta în acest caz, Kovesi a precizat că nu poate să răspundă.
Primele acuzații au fost formulate în dosarul deschis în legătură cu modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale în diaspora, în 2014. Luni, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, i- a transmis procurorului general al României referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Titus Corlățean, senator în Parlamentul României, la data faptelor ministru al afacerilor externe, se precizează într-un comunicat de presă remis de DNA.
Potrivit comunicatului DNA, Corlățean este acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
“Solicitarea DNA referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Corlățean Titus, senator, la data faptelor deținând și o funcție ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.
Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.
Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, se mai precizează în comunicatiul DNA.
Pe de altă parte – susțin procurorii – dreptul de vot al cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. “Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia”, mai arată reprezentanții DNA.
Prin aceeași conduită, “ministrul de externe a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români”, mai precizează anchetatorii.
Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiile de serviciu s-ar fi concretizat îndeosebi în:
– nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane;
– organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Cererii transmise procurorului general i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală, conchid oficialii DNA.
R.D.