România va putea înregistra o rată de absorbție mult mai mare în calendarul financiar european 2014-2020, însă Guvernul trebuie să promoveze o serie de schimbări legislative: autoritățile locale să poată angaja și plăti decent specialiști, iar legea achizițiilor publice să împiedice contestațiile nejustificate, a declarat Ion Georgescu, primarul orașului Mioveni, într-un interviu pentru Sursa Zilei.
Numai în cazul a patru proiecte derulate recent din fonduri de dezvoltare regională, Georgescu spune că a trebuit să supra-solicite resursa umană din cadrul primăriei. Astfel, 60 din cei 75 de angajați au lucrat numai pe aceste proiecte, între 10 și 12 ore pe zi, cu salarii de la 900 la 1.200 de lei. Plafonul maxim este pentru managerul de proiect, în contextul în care este nevoie de mulți ani pentru a specializa un om în acest domeniu.
Rezultatul este că majoritatea oamenilor de valoare și cu expertiză pleacă din sectorul public, în special la fabrica Dacia Renault.
Cea mai mare problemă este lipsa oamenilor. Noi n-am angajat în ultimii nouă ani niciun om. Eu câștig proiecte și cu cine le implementez, cu mama? Ei au o responsabilitate mare – cu 9 sau 12 milioane, riscă ani grei de pușcărie. Sunt atâtea structuri care vin în control – DNA, ANI etc. Dintr-o virgulă greșită, poți să dai naștere la altceva. Nu ne deranjează că vin controale, ci că nu sunt permise angajări. Foarte mulți abandonează, din cauza acestor responsabilități și insatisfacțiilor financiare. Se duc la uzină pe 1.000 de euro, de ce să stea aici pe 200 de euro? Toți oamenii mei buni au plecat.
Un manager de proiect a vrut să plece de trei ori, a avut patru proiecte, câte 12 ore pe zi, pentru 200 de euro. Dacă pleacă în privat, e om de câteva mii de euro. E greu să găsești oameni cărora să le placă, pe care să-i formezi și să-i ții cu 200-300 de euro. Ei au cursuri de pregătire, de formare. Este greu să formezi un om în fonduri europene, nu e joacă. Toți tinerii din primărie vin după învoiri, se duc la concurs la Dacia și jumătate îl iau. Ei sunt funcționari publici, dar cine îi apără? Poți să stai în zona Mioveni pe 2-300 de euro când femeia de serviciu la Dacia are 800 de euro și masă gratuită?
Unde este mai greu, la minister sau la noi, care implementăm? Ce diferență este între un economist de la Primăria Mioveni care are 300 de euro și un economist de la Minister, care are 1.500 de euro? Ambii au ASE-ul. Unde este responsabilitatea mai mare – sus, când verifici și te uiți pe niște hârtii, sau jos, când produci acele hârtii?
Politica de salarizare trebuie schimbată, să se acorde mai multe drepturi, cel puțin pe perioada implementării.
Ion Georgescu
În 2009, Guvernul Boc a eliminat sporurile de 75% la salarizare pentru angajații care gestionau fonduri europene și a introdus regula potrivit căreia este permisă angajarea unei persoane în instituţiile publice la şapte posturi eliberate.
Georgescu a explicat că Polonia, care a fost amintită ca model în materia fondurilor UE de mai mulți oficiali guvernamentali, a reușit să aibă un grad de absorbție mare, prin acordarea unui nivel de salarizare superior.
”Polonezii au dat bani și astfel a fost stimulată absorbția. În Polonia au fost impuse cinci reguli simple, înțelese și acceptate de toată lumea și s-au apucat de treabă. La noi, după ce semnezi, mai apar încă cinci reguli”, a spus Georgescu.
Dificultățile birocratice reprezintă un alt motiv pentru care România a rămas în urmă, din punctul de vedere al gradului de absorbție. Principalele probleme sunt greșelile făcute în definirea axelor de finanțare, în primii ani după aderare, și piedicile puse de companiile care s-au transformat în ”contestatari de profesie” la licitațiile publice.
Sperăm ca pentru 2014-2020 să fie o legislație mai flexibilă. În cei șapte ani, primăriile, ministerele, agențiile de dezvoltare regională au căpătat o altă experiență în participare, scriere, implementare și evaluare.
În 2007-2013, sumele n-au fost dirijate pe necesitatea comunităților respective. Noi vorbim de axele de finanțare deschise. S-au dat bani pe mediu, s-au băgat foarte mulți bani în parcuri de agrement, spații verzi la țară. Adică n-au verdeață la țară? Axele au fost făcute fără să aibă niște studii de oportunitate despre ce-și doresc românii, ce doresc comunitățile locale.
Guvernanții trebuie să schimbe legea achizițiilor publice, e jenant când se plâng.
I-am văzut că se plâng de această legislație și pe Băsescu și pe Boc, pe MRU, pe Ponta, toată lumea se plângea. Dar n-am făcut-o noi? A venit cineva să ne impună?
Nu spune nimeni să nu se facă contestații, dar să fie justificate. Am văzut că sunt firme de meserie contestatori – se duc la câștigători și cer bani ca să nu conteste. În proiecte europene, ce faci dacă ai un termen de implementare de doi ani și contestația te ține un an pe loc?
În Franța, cei care au făcut o contestație nejustificată rămân într-o bază de date și nu mai au dreptul să participe la licitații cinci ani. Dacă te-au prins cu interfață – pușcărie. Nu mișcă nimeni.
Ion Georgescu
Orașul Mioveni beneficiază de taxele locale plătite de Dacia Renault, cel mai mare exportator din România, 60% din bugetul local provenind din această sursă, iar comunitatea își permite să susțină cofinanțarea pe proiecte europene.
În 2014-2020, România va avea la dispoziție aproape 22 de miliarde de euro din fonduri structurale. Pentru perioada 2007-2013, România are o rată de absorbție de 34%, iar banii mai pot fi atrași până la sfârșitul anului viitor.
Tiberiu Szabo