Curtea de Apel București dezbate, luni, contestația primăriei Gornet împotriva măsurii carantinării, potrivit portalului instanțelor, autoritățile locale cerând daune de 4 milioane de euro, de opt ori mai mult decât au estimat inițial. Decizia, deși nu va fi una definitivă, va fi executorie, ceea ce înseamnă că se va pune în aplicare de îndată.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de avocatul Bogdan Dumitru, care reprezintă Primăria Gornet, acesta a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate nelegalitatea hotărârii prin care s-a impus carantina în satul Gornet, el spunând că DSU a invocat, la emiterea ordinului, o hotărâre a autorităţilor judeţene care nu are legătură cu instituirea stării de carantină în comuna Gornet, ci cu „măsuri pentru eliminarea răspândirii pestei porcine”.
În acest context, avocatul spune că cere în instanţă despăgubiri de 4 milioane de euro şi ridicarea imediată a ordinului de carantinare. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, care a stabilit 3 august termenul de judecată.
În documentul citat se motivează că actul administrativ emis de DSU este unul „netemeinic” întrucât în satul Gornet, introdus în carantină, ar exista doar şase persoane infectate cu SARS-Cov-2, nu 15, câte au declarat autorităţile locale atunci când au votat propunerea de carantinare a localităţii. Mai mult, avocatul localităţii susţine, în cererea de chemare în judecată, că DSP Prahova „nu a efectuat niciodată o anchetă epidemiologică aşa cum susţin reprezentanţii acestei instituţii care şi în prezent au cunoştinţă doar de şapte persoane infectate, cu excepţia şefului DSP care singur a raportat 15 persoane astfel încât măsura abuzivă a contaminării să fie credibilă la Bucureşti”.
În plus, documentul trimis instanţei arată faptul că nu a existat niciun fel de colaborare între prefect şi autorităţile locale, deşi prefectul ar fi fost obligat, conform avocatului care reprezintă interesele celor din Gornet, „să coopereze cu autorităţile publice din comună”.