Prima hotărâre luată de o instanţă judecătorească aplicând impreviziunea, după decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) pe Legea dării în plată, a fost pronunţată, zilele trecute, de Judecătoria sectorului 2 al Capitalei, într-un proces deschis împotriva Bancpost, potrivit publicației Bursa.
Cazul priveşte un dosar de credit în franci elveţieni (CHF), iar decizia justiţiei este luată pe fond, banca având posibilitatea să facă apel. Aceasta prevede împărţirea pe jumătate a poverii cursului de schimb CHF/leu între bancă şi client.
Decizia instanţei:
„Admite în parte cererea de chemare în judecată. Dispune adaptarea pentru viitor a clauzei stipulate în convenţia de credit nr. (…) «La încetarea acestei perioade, împrumutatul va plăti băncii creditul primit împreună cu dobânda şi comisioanele aferente la termenele şi în sumele convenite, în conformitate cu graficul de rambursare. Împrumutatul şi codebitorul său se obligă să restituie băncii, prin depunere de numerar la casieria băncii sau prin virament în contul de la pct. 2.1 creditul primit împreună cu dobânda şi comisioanele aferente în conformitate cu graficul de rambursare», în sensul că toate sumele datorate de reclamant în temeiul convenţiei de credit se vor calcula la o valoare CHF egală cu jumătate din diferenţa dintre cursul CHF de la momentul plăţii şi valoarea CHF de la momentul contractării, la care se va adăuga valoarea CHF de la momentul contractării. Dispune restituirea de catre pârâtă a sumelor excedentar încasate, în raport de formula de calcul mai sus menţionată, începând cu data introducerii acţiunii. Constată caracterul abuziv şi, în consecinţă, nulitatea absolută a clauzei stipulate în convenţia de credit nr. (…), sub aspectul perceperii comisionului de administrare şi de acordare credit «Clientul se obligă să plătească următoarele comisioane: comision de acordare credit de 2,5% din valoarea creditului şi comision de administrare lunară a creditului de 0.3% aplicat la valoarea soldului creditului». Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare”.
Acest litigiu dă startul unei noi modalităţi de reechilibrare a contractelor de credit încheiate în CHF şi nu numai, fiindcă pe reechilibrare vor putea intra inclusiv contractele în euro sau orice altă monedă ce a cunoscut o creştere galopantă, a declarat avocatul Adrian Cuculis.
”Decizia primită din partea Judecătoriei Sectorului 2 deschide poarta tuturor celor ce au pierdut litigiile pe îngheţarea cursului valutar, având astfel posibilitatea să îşi bazeze acţiunea de adaptare a contractelor de credit pe decizia CCR 623 şi pe vechiul cod civil ce prevedea în varianta scurta impreviziunea, iar cu ajutorul explicaţiilor date de către CCR în decizia 623, impreviziunea capătă greutate şi noţiune extinsă”, a mai spus Cuculis.
Formula de împărţire a riscului dispusă de instanţă a fost următoarea: Cursul de la momentul semnării 1,8857 minus cursul de la data plăţii (23.02.2017) 4,2519 lei/franc rezultă 2,37 lei/franc. Aceşti 2,37 lei se impart la 2 şi rezultă 1,185 lei/franc, la care adăugăm cursul de la data semnării, şi anume 1,88 şi rezultă un curs la zi de 3,07 lei/francul elveţian – curs îngheţat.
La un eveniment public de joi, senatorul PNL Daniel Zamfir, iniţiatorul Legii dării în plată, a afirmat că este posibil ca reechilibrarea contractelor la condiţiile economice actuale să fie mai avantajoasă decât o conversie a creditelor la curs istoric.
”Decizia CCR pe Legea dării în plată este una istorică şi ea ajută cu adevărat debitorii. Este adevărat că era mult mai simplu să se constate că Legea conversiei la curs istoric este constituţională. Dar haideţi să plecăm de la ce avem la acest moment. Nu aş dori să vă dau acum prea multe speranţe referitor la Legea conversiei. Realitatea este următoarea: Curtea Constituţională urmează să motiveze decizia pe Legea conversiei (…). Abia după aceea legea se va întoarce în Parlament şi Parlamentul va trebui să facă modificările pe care le va cere Curtea. Nu ştim care sunt acelea (…). Va trebui ca Legea să vină la Senat, apoi la Camera Deputaţilor şi, ulterior, probabil din nou la CCR. S-ar putea ca cel puţin un să mai dureze acest periplu al noii legi şi nu avem certitudinea că va ieşi aşa cum doriţi (…). Decizia Curţii pe Legea dării în plată este cu mult mai favorabilă legii decât îşi imaginau bancherii”, a spus Zamfir.
Acesta a mai afirmat că devalorizarea este o stare de impreviziune, care este cauzată de factori externi şi care nu a fost prevăzută în contract deoarece nimeni nu ştia cât o să crescă valutele. ”Ca atare cei cu credite în euro sau franci elveţieni pot cere băncilor să renegocieze contractele, iar băncile sunt obligate să reechilibrareze prestaţiile sau să închidă contractul. Băncile sunt obligate să renegocieze contractul, iar dacă nu se ajunge la o înţelegere se dă în plată”, a mai declarat Zamfir.
La începtul lunii februarie, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţională Legea conversiei creditelor în franci eleveţieni, iar la mijlocul lunii ianuarie a fost publicată motivarea CCR privind Legea Dării în Plată.
T.S.