Un număr de 9.724.823 de români (9.563.769 în țară și 161.054 în străinătate) au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale
Numărul românilor care au drept de vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care se va desfășura duminică, 16 noiembrie, este cu aproape 8.000 (mai exact, 7.872) mai mic față de primul tur din 2 noiembrie. Diferența este dată de numărul românilor care au încetat din viață sau care și-au pierdut dreptul de vot și este calculată doar la nivel național, în baza datelor transmise de Autoriatea Electorală Permanentă (AEP).
Astfel, potrivit informațiilor furnizate de AEP, în timp ce în primul tur aveau drept de vot 18.313.698 de cetățeni români, pentru turul al II-lea sunt înscriși pe liste 18.305.826 de cetățeni români cu drept de vot.
În primul tur, în țară și-au exprimat dreptul de vot 9.563.769 de români (52,2% din total) încă aproape un procent din voturi fiind exprimate în străinătate de 161.054 de alegători. În total, prezența la urne, în primul tur a fost de 53,1%.
Alegeri prezidențiale în cifre
- 193,9 milioane de lei – a alocat Guvernul pentru organizarea alegerilor prezidențiale din acest an, 1,5 milioane de lei din această sumă fiind alocată suplimentar, din Fondul de rezervă, pentru organizarea alegerilor în străinătate în cel de-al doilea tur de scrutin.
- 18.321.512 români cu drept de vot sunt așteptați la urne în cel de-al doilea tur de scrutin.
- 1.245 de secții de votare vor fi organizate în București.
În sectorul 1 al Capitalei vor fi organizate 162 de secții, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196, iar în sectorul 6 – 233 de secții de votare.
- 18.550 secții de votare vor fi organizate în țară.
- 20.745.068 de buletine de vot vor fi repartizate secțiilor de votare din țară.
- 94.220 de ştampile cu menţiunea “Votat” sunt confecționate pentru secțiile de votare organizate la nivel național.
Votul în străinătate
- 294 de secții vor fi organizate pentru cetățenii români din afara granițelor care doresc să-și exercite dreptul de vot. După incidentele din primul tur, când la multe dintre secțiile de votare organizate peste hotare s-au creat cozi interminabile, iar câteva mii de români nu au putut vota – incidente soldate cu demisia ministrului de exeterne Titus Corlățean și înlocuirea acestuia cu Teodor Meleșcanu -, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru fluidizarea procesului electoral în diaspora.
- Astfel, numărul buletinelor de vot a fost suplimentat cu 200.000 (de la 600.000 în primul tur la 800.000 în turul al II-lea), iar numărul ștampilelor cu mențiunea votat, cu 400.
- Declaraţia pe propria răspundere (cu care trebuie să se prezinte la urne românii din diaspora) poate fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de votare să fie doar semnată. Cei interesați pot descărca această declarație de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe saude AICI.
Cum votăm
Duminică, în ziua votării, românii aflați în țară își pot exercita dreptul de vot în baza cărții de identitate, a cărții electronice de identitate, a cărții de identitate provizorie, a buletinului de identitate, a pașaportului diplomatic, a pașaportului diplomatic electronic, a pașaportului de serviciu, a pașaportului de serviciu electronic, a carnetului de serviciu militar – în cazul elevilor din școlile militare.
Cei care se află în străinătate și în state care permit accesul pe teritoriul lor pe baza cărții de identitate în ziua alegerilor pot prezenta la urne pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, cartea de identitate, cartea electronică de identitate.
Cetățenii români cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza pașaportului simplu cu menționarea țării de domiciliu (CRDS), a pașaportului simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu (CRDS) sau a pașaportului simplu electronic cu menționarea țării de domiciliu (CRDS). În plus, românii cu domiciliul în străinătate care în ziua votării se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate și în baza titlului de călătorie.
Reguli în secțiile de votare. Urnele se deschid la ora 7.00 și se închid la ora 21.00
Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau în tabel, după caz, președintele sau membrul biroului electoral al secției de votare desemnat de acesta îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „Votat”, pe care acesta o aplică pe buletinul de vot.
Alegătorul votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „Votat” înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Neștiința de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoțirea acestora în cabina de vot de către alte persoane. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabină un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea „Votat”, dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, doar o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial.
Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră.
În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00, sunt interzise comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menținerea ordinii, persoanelor acreditate și operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori organizațiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Votul cu urna specială
Arestații preventiv sau cei care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, votează prin intermediul urnei speciale.
Directorii penitenciarelor și ai locurilor de deținere sunt obligați să aducă la cunoștința alegătorilor arestați preventiv sau care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale, cu suficient timp înainte de ziua votării.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se fac în scris și se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deținere, cel mai târziu cu două zile înainte de ziua votării.
Dacă se cere exercitarea votului prin urna specială de mai mult de 400 de persoane aflate în detenție, cererile în acest sens pot fi depuse cel mai târziu în preziua votării până la ora 20.00 la mai multe secții de votare din localitatea în care se află penitenciarul.
În ziua votului, directorul penitenciarului sau al locului de deținere permite accesul echipei biroului electoral al secției de votare care se deplasează cu urna specială și cu o ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spațiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.
Persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenție, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.
Totodată, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale în condițiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secției de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului. Cererea se depune cel mai târziu în preziua votării, până la ora 20.00.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante.
În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secție de votare. Urna specială se utilizează numai la secțiile de votare din țară. Secțiile de votare din străinătate nu au și nu pot utiliza urne speciale.
Situațiile în care votul este considerat nul
Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Votul este valabil exprimat în cazul în care, deși ștampila cu mențiunea „VOTAT” aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”, precum și în situația în care ștampila a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau atât într-un patrulater, cât și în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ștersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Închisoare pentru fraude
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la sesizarea partidelor politice, făcută în cel mult 15 zile de la data validării rezultatului alegerilor și însoțită de probe, verifică listele electorale la care se referă sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la același tur de scrutin.
Votul multiplu, introducerea în urnă a mai multor buletine de vot sau votarea fără a avea acest drept constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea între 6 luni și 3 ani. Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.
În plus, cei care nu respectă dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare în ce priveşte asigurarea ordinii în sediul în care funcţionează secţia de votare şi în împrejurimi pot fi sancţionați cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.