România, Republica Moldova, Albania și Kosovo au cele mai bune perspective de creștere economică din regiune, pentru următorii trei ani, potrivit celei mai recente prognoze publicate de Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW). Raportul se referă la 23 de state din centrul și estul Europei și din Asia Centrală.
Creșterea din cele patru țări va depăși media regiunii și va ajunge la 4% în 2025. Kosovo nu este recunoscut internațional, dar funcționează ca un stat suveran de facto, cu o economie și instituții proprii.
Prognoza arată că economia României va crește în acest an cu 3%, adică un ritm dublu față de media celor 11 state membre UE din Europa Centrală și de Sud-Est. Indicele de creștere PIB se va accelera la 4% în 2024 și la 4,3% în 2025 – cel mai mare ritm din regiune.
Prognoza pentru evoluția Produsului Intern Brut
”Cererea internă va fi erodată de inflația mare și de creșterea lentă a salariilor. Va continua creșterea dinamică a investițiilor, finanțate în special prin programe UE și prin Investiții Străine Directe. Deficitele bugetar și de cont curent se vor contracta, dar vor rămâne mari – ceea ce înseamnă un risc moderat. Poziția internațională mai bună a României, din punct de vedere economic, politic și militar, va susține dezvoltarea economică pe termen lung”, se arată în capitolul dedicat României. Inflația pentru 2023 este prognozată la 9%, iar pentru următorii doi ani la 5%, respectiv 4%. Deficitul bugetar pentru 2023 este prognozat la 7% din PIB, iar pentru următorii doi ani la 5,9%, respectiv 4,9%.
Republica Moldova va înregistra o creștere puternică după contracția de 5,9% de anul trecut, cu o prognoză de 3% pentru acest an și 4% pentru fiecare din următorii doi ani. Revenirea are la bază asistența externă, ajustările structurale și prognozele meteo favorabile agriculturii.
Kosovo are cea mai bună prognoză din regiune pentru 2023 – 3,6%, iar Albania – 3,3%. Media de creștere în 2023 pentru statele din estul UE este de 1,2%, iar pentru Balcanii de Vest de 2%.
Prognoza PIB pentru câteva state din Europa de Sud-Est
WIIW subliniază că majoritatea celor 23 de economii din regiunea extinsă au digerat în mare măsură șocul economic generat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Toate economiile din regiune, cu excepția Ungariei, vor înregistra creștere economică în 2023, în pofida războiului. Ungaria este afectată de inflația mare și de imposibilitatea de a accesa fonduri europene, în special din cauza unui sistem de achiziții publice corupt.
”Cele mai temeri nu s-au materializat. În pofida inflației mari persistente, care afectează gospodăriile și firmele, sentimentul din regiune se îmbunătățește treptat. Asta are legătură și cu faptul că toți indicatorii arată o revenire treptată în Zona Euro și în cea mai mare economie a acesteia – Germania”, a afirmat Olga Pindyuk, economistă la WIIW și coordonatoare a studiului, citată într-un comunicat al organizației.
Într-o conferință desfășurată la lansarea studiului, Richard Grieveson, director adjunct al WIIW, a afirmat că performerii următorilor ani vin din Europa de Sud-Est, ceea ce este în general atipic: state din afara UE precum Kosovo, Albania și Muntenegru, dar și din UE – în special Romania și Croația. Grieveson a explicat că România și Croația au folosit cu succes, până acum, oportunitatea banilor din partea UE – atât fonduri structurale, cât și din fondurile de Redresare și Reziliență (RRF).
”În special Croația și România, dar și Slovacia și Bulgaria, au atras deja câteva procente la PIB din RRF și din bugetele multianuale ale UE. Asta reprezintă, bineînțeles un important amortizor contra-ciclic pentru șocul economic foarte sever cu care se confruntă regiunea”, a spus Grieveson, citat de publicația intellinews.com. Acesta a adăugat că statele din regiune au dificultăți în a îndeplini unele criterii pentru atragerea fondurilor, însă, per total, stau mult mai bine decât Polonia și Ungaria, unde disputele politice interne și poziția Comisiei Europene constituie o piedică serioasă.
Alte concluzii ale studiului:
- Amenințarea unei crize energetice grave nu s-a materializat. Statele din regiune au fost capabile să scadă consumul de gaze naturale și să reducă dependența de hidrocarburile din Rusia.
- Accelerarea creșterii economice din regiune în 2024-2025 se va baza, în principal, pe consumul privat. Și investițiile își vor reveni, dar contribuția lor la tabloul general va fi modestă, cu excepția Croației, României și Macedoniei de Nord.
- Per total, sud-estul Europei, care include și state membre ale UE și state non-membre, a arătat cea mai mare reziliență și va continua să evolueze mai bine decât grupul Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria). Statele din centrul Europei au fost afectate mai mult de prețurile mari la energie pentru industrie și de creșterea economică redusă din Germania – principala piață de export. În următorii ani, statele din centrul Europei vor fi afectate de limitările inerente modelului economic bazat pe avantajele costului redus al forței de muncă.
- Chiar dacă există premise economice pozitive pentru toată regiunea, există riscuri cu potențial impact negativ: creșterea drastică a dobânzilor care poate provoca o ”aterizare forțată” sau trecerea într-o etapă mai violentă a războiului din Ucraina, de exemplu prin folosirea de arme nucleare tactice. De asemenea, alegerile prezidențiale din 2024 din SUA ar putea aduce la putere o administrație care să reducă ajutorul acordat Ucrainei, cu impact în nivelul de încredere economică din regiunea extinsă.
- Inflația va rămâne la niveluri mari, deși în prezent are loc o decelerare pe fondul scăderii prețurilor la energie. Media pe regiunea extinsă este de aproximativ 17% în 2023, comparativ cu 5,7% în Zona Euro. Cea mai mare inflație din regiune este prognozată în Ungaria – 18,5% în acest an. ”Campioana” zonei extinse va fi Turcia, cu peste 47%.
- Economia Ucrainei este mai rezilientă decât erau așteptările inițiale, cu o scădere de 29,1% în 2022, în contextul distrugerilor provocate de război și al faptului că 15% din populație a fugit peste granițe. Acțiunile sistematice ale Rusiei de a degrada infrastructura energetică a Ucrainei prin bombardamente au tăiat între 1,9 și 3,6 puncte procentuale din PIB-ul pe 2022. Pentru 2023, prognoza arată o creștere de 1,6%, care este foarte dependentă de evoluția războiului. Deficitul bugetar de 27% din PIB prognozat pentru acest an va fi finanțat în mare măsură prin sprijin occidental.
- Sancțiunile economice împotriva Rusiei au efecte, dar acestea sunt lente. PIB-ul Rusiei a scăzut cu 2,1% în 2022, iar pentru acest an se prevede o stagnare. Anul trecut au scăzut sectoarele dependente de importuri: industria auto (-45%) și comerțul retail (-12.7%). În schimb, au crescut industria de armament și zonele în care Rusia trebuie să substituie importurile: industria farma (+26,5%) producția de echipamente electrice (+7,9%). ”Industria de război în expansiune, adaptarea la sancțiuni și reorientarea comerțului către Asia vor împiedica, probabil, o contracție în acest an. Dar asta nu schimbă faptul că pierderile din afacerile cu energie au un impact serios asupra Kremlinului. Nu este o coincidență că președintele Putin a recunoscut public că sancțiunile au efecte și că populația trebuie să se pregătească pentru vremuri mai dificile”.
Pentru 2023, Comisia Europeană prognozează o creștere PIB în România de 2,5%, iar FMI, de 2,4%.
Vlad Bârleanu